Din cugetarile lui Charles Baudelaire
( Poet francez: 1821-1867 )
* Omul sfarseste prin a fi ceea ce a voit sa fie.
* Viata este un spital in care fiecare pacient este obsedat de dorinta de a schimba patul.
* Mijlocul de a fi original: sinceritate absoluta.
* Judecand bine, a munci e mult mai putin obositor decat a petrece.
* Nu exista lucrare lunga decat cea pe care nu indraznesti sa o incepi.
* Lucrul cel mai plicticos, in iubire, e ca la asemenea crima nu te poti lipsi de complice.
* Inima se obisnuieste sa dea crezare celor pe care gura se deprinde sa le repete.
* In fata geniului, publicul este un ceasornic mereu in intarziere.
* Fericirea este alcatuita dintr-un sir de placeri marunte.
* Ce e dragostea? Nevoia de a iesi din tine insuti.
* Nu trebuie sa credem ca diavolul ispiteste numai pe oamenii de geniu. Neindoielnic, isi arata dispretul fata de imbecili, dar nu se lipseste de ajutorul lor. Dimpotriva, in ei isi pune toate nadejdile de izbanda.
* Imaginatia este darul cel mai stiintific dintre toate fortele spiritului.
* Cine nu stie sa fie singur intr-o multime, nu stie nici sa-si populeze solitudinea.
Culegere de Lori Balogh
Pacea Domnului Isus Hristos sa fie in inima dumneavoastra.
Ch. Baudelaire a cunoscut credinta crestina.
Iata exprimarea sa :
„Greselile, pacatul, zgarcenia, prostia ne toarna-n suflet zbucium si- n trupuri framantari, iar noi nutrim cu grija, blajine remuscari, asa cum cersetorii isi cresc paducheria.
Pacatele ni-s aspre, caintele misele, marturisirea noastra ne-o rasplatim din gros si iar ne-ntoarcem veseli pe drumul gloduros, crezand cu lacrimi sterpe ca ne-am spalat de rele. …”
Mai stiu, dar ma opresc.
Pentru mine, poezia cu care a deschis volumul Florile raului, este strigatul disperat al sufletului care s-a confruntat cu harul „ieftin”.
Domnul Isus Hristos sa ne ajute sa nu repetam experienta lui.