Ilustratii despre inteligenta
Test de compasiune si inteligenta
Conduci automobilul tau Sport, de doua locuri, intr-o noapte cu o furtuna teribila. Treci pe langa o statie de autobuz, unde se afla trei persoane asteptand: o batrana bolnava pe moarte, un vechi prieten, care, odata, ti-a salvat viata, si femeia visurilor tale, sau barbatul ideal. Pe cine ai lua în automobil tău, ţinând cont că nu ai decât un singur loc, doar pt. un pasager ?
Gandeste-te foarte bine la raspuns, inainte de a citi mai departe. Aceasta e o dilema etica si morala, care se foloseste in interviurile pentru angajare la serviciu.
Ai putea lua batrana , pentru ca e pe moarte si trebuie salvata prima. Ai putea lua prietenul care ti-a salvat viata si esti obligat fata de el. Neindoielnic e posibil ca niciodata sa nu mai reintalnesti femeia visurilor tale, or barbatul ideal.
Un candidat, intr-un interviu ca acesta, a fost angajat dintre doua sute de concurenti, pentru magnificul sau raspuns. Vrei sa stii raspunsul lui ?
El a raspuns simplu: „As da cheile masinii prietenului meu si i-as cere sa duca batrana la spital; in timpul acesta, eu as ramane sa astept autobuzul, impreuna cu femeia/barbatul visurilor mele”.
Ţi-a placut istorioara? Asa este si viata: multe probleme au o rezolvare simpla, dar pentru asta trebuie sa ai mereu prezenta in minte acea fraza banala: o problema pusa corect este practic rezolvata.
„Nu te socoti singur intelept” ( Proverbe 3,7 )
Balzac trecea, mai mult din pricina reclamei pe care si-o facea singur, drept un mare specialist in grafologie. O doamna ii aduse intr-o zi o foaie ingalbenita de hartie, pe care era asternut, zicea ea, scrisul unui baiat. Il ruga sa-si spuna parerea despre cel caruia urma sa-i examineze scrisul. Balzac privi cu atentia hartia, apoi intreba:
– Dumneavoastra sunteti mama acestui tanar ?
– Nu, bineinteles !
– In cazul acesta va voi spune adevarul si va rog sa nu va suparati. Dupa parerea mea, si, va asigur ca e parerea unui bun cunoscator, baiatul e cu totul lipsit de inteligenta si inclinat catre nimicuri. Intr-un cuvant: n-o sa se aleaga mare lucru de capul lui.
Doamna izbucni in ras:
– Dar ce e de ras in asta ? intreba Balzac nedumerit.
– Domnule, ii zise femeia printre hohote, foaia pe care o aveti in mana v-a apartinut cu multi ani in urma. O intamplare a facut sa-mi parvina una din primele dumneavoastra incercari literare…
Oul lui Columb
Dupa descoperirea Americii ( 1492 ) si intoarcerea lui Cristofor Columb in Spania, gloria lui incepuse sa starneasca invidii, gelozii. Multi viteji se aratara dupa aceasta expeditie. Tagaduind meritele celebrului navigator, ei spuneau ca, de fapt, Columb n-a facut nicio descoperire. „De vreme ce America exista, trebuia numai sa te gandesti sa pleci intr-acolo. Atat!”
Pentru a-l umili, un mare nobil l-a invitat intr-o zi pe Cristofor Columb la un ospat, unde s-au servit vinuri bune, dar si vorbe rele. Columb a tacut un timp; apoi insa, luand ca din intamplare un ou de pe masa si dand impresia ca propune un joc de societate, i-a intrebat pe comeseni – toti nobili – care dintre ei poate face ca oul sa stea drept pe unul dintre varfuri. Multi au incercat, dar nimeni nu a reusit.
Atunci Columb, lovind usor oul la capat, il facu lesne sa ramana in echilibru pe farfurie. „Asa stim si noi!: – izbucnira strigate. „Nici nu ma indoiesc” – raspunse zambind Columb – „dar, vorba dumneavoastra: trebuia numai sa-ti vina asta in gand. Atat!”
Inteligenta de rabin
Se stie ca A.C. Cuza era antisemit. In epoca, circula urmatoarea anectoda:
Calatorind cu trenul spre Iasi, a gasit un loc liber intr-un compartiment in care se afla si rabinul din Buhusi. Compania acestuia nu-i facea prea mare placere, dar s-a asezat langa rabin.
Ca sa-l zgandare, i-a propus acestuia un joc:
– Uite, ovreiule, lumea spune ca esti un intelept. Hai sa ne punem cate o intrebare si cine nu stie raspunsul, plateste cate o mie de lei.
– Vai de mine – se vaita rabinul – dumneavoastra sunteti un asa mare profesor, o sa-mi luati banii.
Ca sa-l prinda in joc, Cuza ii spune:
– Daca nu stii sa raspunzi la intrebarea mea, platesti o mie, iar daca eu nu stiu raspunsul, platesc o suta de mii.
Rabinul refuza, dar n-are incotro si jocul incepe:
– Spune-mi, ovreiule, la ce data a fost lupta de la Calugareni?
– Nu stiu – spune rabinul. Poftim o mie de lei.
– Hai, e randul tau – il indemna Cuza.
Rabinul se gandeste o clipa si intreaba:
– Ce este galben pe spate, verde pe burta, mananca raci, fuiera si zboara noaptea?
Cuza asuda, iese pe culoarul vagonului, se reintoarce in compartiment. Abatut, ii numara rabinului o suta de mii de lei si-l intreaba:
– Ei, acum spune-mi ce este galben pe spate, verde pe burta, mananca raci, fluiera si zboara noaptea?
– Nu stiu. Poftim mia!
Inteligenta de copil
Carl Friedrich Gauss ( 1777-1855 ), celebrul matematician, fizician si atronom german, a fost copil precoce. Intreband cand pe unul, cand pe altul cate o litera, cate o cifra, a invatat singur sa citeasca si sa socoteasca inainte de a merge la scoala.
Dupa ce a implinit 7 ani, a fost dat la scoala elementara din orasul Braunschwig. Aici l-a avut invatator pe Hans Buttner, cunoscut pentru asprimea cu care se purta cu elevii sai. Acesta a fost surprins de usurinta extraordinara a micului elev Gauss de a face mintal calcule aritmetice complicate, pe care alti copii de varsta lui nu le puteau face nici pe hartie.
Intr-o zi, pentru ca a facut o boacana, Gauss a fost pedepsit sa stea in genunchi la vestitul colt cu graunte, pana va aduna mintal toate numerele de la 1 la 100 inclusiv. Inainte de a ajunge la coltul cu pricina pentru a-si executa pedeapsa, copilul i-a spus rezultatul: 5050. Surprins, invatatorul l-a intrebat cum a facut calculul. El a raspuns ca, lasand la o parte ultimul numar – 100, numerele ramase se pot grupa astfel: 1+99=100,…49+51=100, la care se adauga numarul 100 lasat initial deoparte si 50 termenul lasat izolat, iar rezultatul este 5050.
Uimit de inteligenta lui, profesorul l-a absolvit de pedeapsa.
Culegere de Lori Balogh
Foarte frumoasă ilustrația!