Isus sau Iisus ? Hristos sau Christos ?

Isus sau Iisus ? Hristos sau Christos ?

“Nu te apropia de locul acesta; scoate-ti incaltamintea din picioare, caci locul pe care calci este un pamant sfant” ( Exodul 3,5 )

Aprofundarea oricarui subiect biblic necesita din partea omului seriozitate si respect. Si aceasta din cauza faptului ca orice subiect biblic este legat, intr-un fel sau in altul, de atributele lui Dumnezeu, de caracterul Sau, de planurile si actiunile Sale. Intr-un cuvant, toata revelatia Scripturii este legata de Numele lui Dumnezeu. Iar Numele Sau este sfant.

De aceea, atitudinea cea mai potrivita pentru un om pacatos este cea sugerata lui Moise de Insusi Dumnezeu, pe cand acesta dorea sa se apropie de rugul aprins din pustia Madianului: “Nu te apropia de locul acesta; scoate-ti incaltamintea din picioare, caci locul pe care calci este un pamant sfant” ( Exodul 3,5 ).

In fatza sfinteniei lui Dumnezeu, toti oamenii au ceva de facut: cei mandri trebuie sa renunte la “picioroangele” arogantei lor, iar cei umili trebuie sa-si scoata din picioare “incaltamintea” prejudecatilor lor.

In lumea crestina exista o controversa, uneori acerba, legata de corectitudinea grafiei Numelui Mantuitorului. In unele medii crestine se pune mare accent pe prezenta ( sau absenta ) celui de-al doilea “i” din Numele “Isus” ( “Iisus” ), si pe prezenta  (sau absenta ) consoanei “c” din Numele “Hristos” ( “Christos”, “Cristos” ).

Controversa legata de grafia Numeleui Mantuitorului este insa artificiala. De ce ? Deoarece alegerea unei anumite variante a Numelui Mantuitorului din cele existente nu afecteaza in niciun fel relatia noastra cu El. Ceea ce conteaza in final este respectul fatza de Persoana Sa, respect izvorat din admiratia fatza de caracterul Sau, fatza de lucrarea Sa si fatza de jertfa Sa.

De la Turnul Babel incoace, pamantul s-a umplut de limbi si dialecte. In fiecare din aceste limbi si dialecte, Numele Mantuitorului nu a fost tradus, ci transliterat. La nastere, Mantuitorul a primit Numele ebraic “Ieshua” ( arhaic “Iehoshua” ), care inseamna “Yahweh este Mantuitor”. Dat fiind faptul ca Noul Testament a fost scris in limba greaca, s-a pus problema adaptarii Numelui ebraic “Ieshua”.

Daca s-ar fi tradus semnificatia Numelui “Ieshua”, Mantuitorul ar fi trebuit sa Se cheme in limba greaca “Soteria”, adica “Mantuire”, potrivit celor spuse de inger lui Iosif inainte de nasterea Sa: “Ea ( Maria, n.n. ) va naste un Fiu, si-I vei pune Numele Isus ( Iisus ), pentru ca El va mantui pe poporul sau de pacatele sale” ( Matei 1,21 ).

Insa Numele ebraic “Ieshua” nu a fost tradus in limba greaca, ci transliterat. Astfel, ebraicul “Ieshua” a devenit grecescul “Iesous”, format din literele iota, eta, sigma, omicron, upsilon si sigma.

Din limba greaca, Numele Iesous a devenit “Gesu” pentru italieni, “Jesus” pentru englezi, “Jesus” pentru spanioli, “Jezus” pentru maghiari, “Jesus” pentru francezi si “Isus” sau “Iisus” pentru romani. Alegerea uneia din cele doua variante ale Numelui Mantuitorului din limba romana a ajus sa capete un caracter confesional. Astfel, Biserica Ortodoxa Romana sustine varianta “Iisus” ( cu doi de “i” ), in timp ce celelalte biserici folosesc varianta “Isus” ( cu un singur “i” ).

Argumente sunt si de o parte si de alta. Cei care sustin varianta “Iisus” afirma ca atat in limba ebraica, cat si in limba greaca, Numele Mantuitorului incepe cu vocalele “Ie” ( “Ieshua”, “Iesous” ), ceea ce face ca in pronuntia curenta sa necesite un “i” lung. Pentru a transpune in scris acest “i” lung, unii crestini au considerat ca trebuie sa fie dublata vocala “i” pentru a respecta pronuntia originara.

Crestinii ortodocsi prefera varianta “Iisus” ( cu doi de “i” ), atat din motivul aratat mai sus, cat si pentru a se face deosebire intre Numele Mantuitorului si numele altor barbati, tinand cont de faptul in Palestina acelui timp numele “Ieshua” era foarte raspandit.

De partea opusa, crestinii care folosesc varianta “Isus” ( cu un singur “i” ) isi argumenteaza pozitia prin faptul ca in limba romana vocalele lungi ( in cazul de fatza “i” lung ) nu se transcriu prin dublarea vocalei respective.

Exista si a treia categorie de crestini care sustin o alta varianta a Numelui Mantuitorului: “Iesus”. In felul acesta se pastreaza cele doua vocale “Ie” ( de la “Ieshua” si “Iesous” ), nemaifiind nevoie de inlocuirea lor cu dublarea vocalei “i” ( “Ii” ).

In incercarea unor crestini de a apara varianta considerata corecta ( respectiv “Iisus” ), s-a ajuns pana la afirmatii false, ca aceea potrivit careia Numele “Isus” ( cu un singur “i” ) ar insemna in limbile vechi “magar”. Acesta este nu neadevar, caci niciunul din cuvintele din ebraica si greaca pentru “magar” nu seamana in ce priveste grafia cu Numele “Isus”.

In limba ebraica sunt cinci cuvinte care se refera la “magar”: “hamor”, “ayit”, “athon”, “arod” si “pere” ( magar salbatic ). In limba greaca sunt patru astfel de termeni: “hupozugion”, “onarion”, “onos” si “polos”. Este evident ca niciunul din acesti termeni nu seamana cu Numele “Isus”, ceea ce denota fie rea-credinta, fie ignoranta din partea celor ce fac astfel de afirmatii.

Cu privire la cel de-al doilea Nume al Mantuitorului ( Hristos, Cristos, Christos ), care este forma greceasca a numelui ebraic “Messiah” ( “Unsul lui Dumnezeu” ), problema este oarecum asemanatoare. Prima consoana a Numelui Mantuitorului din limba greaca “X” a fost preluata si transliterata de crestinii ortodocsi ca litera “H”, in timp ce catolicii si protestantii au transliterat consoana “X” prin consoana “C” sau grupul de consoane “Ch”.

Alegerea variantei “Hristos” pentru cel de-al doilea Nume al Mantuitorului ridica insa o mica nedumerire: Daca alegem Numele “Hristos”, si nu “Cristos” sau “Christos”, de ce totusi in limbajul curent se folosesc termenii “crestinism” si “crestin”, si nu “hrestinism” si “hrestin” ? Consecventa cere o astfel de abordare.

In concluzie, toate varinatele folosite pentru Numele Mantuitorului sunt acceptabile si tin de optiunea personala a fiecarui crestin. Avand in vedere argumentele aduse de fiecare parte, niciuna din variante nu este gresita, DEX-ul nefacand diferentiere intre ele.

Mai mult decat atat, scrierea Numelui Mantuitorului sub o forma sau alta nu are nicio influenta asupra relatiei omului cu Mantuitorul sau. Problema redactarii Numelui Sau nu ar trebui sa creeze noi ziduri si bariere confesionale, si nici sa declanseze dispute teologice intre credinciosii diferitelor denominatiuni.

Dincolo de grafia Numelui Mantuitorului, care poate sa difere de la o limba la alta, este importanta Persoana Sa, in toata frumusetea desavarsita a caracterului Sau. Aici, pe pamant, inca traim la poalele Turnului Babel. Cand vom ajunge in Imparatia Tatalui nostru ceresc, vom vorbi aceeasi limba cereasca. Poate ca atunci ne vom da seama cat de marunte si nejustificate sunt multe din controversele lumii crestine de azi.

“Caci n-am avut de gand sa stiu intre voi altceva, decat pe Iisus Christos ( Isus Hristos ) , si pe El rastignit” ( 1 Corinteni 2,2 ).

Lori Balogh