Exodul 29, 40: Jertfele din Vechiul Testament si vinul
„Impreuna cu cel dintai miel, sa aduci a zecea parte dintr-o efa de floare de faina, framantata intr-un sfert de hin de untdelemn de masline, fara drojdii, si o bautura de un sfert de hin de vin.”
( Exodul 29, 40 )
Cum putem intelege prezenta „vinului” in cadrul jertfelor aduse in Vechiul Testament? In Biblia tradusa in limba romana de Dumitru Cornilescu, exista o oarecare confuzie cu privire la prezenta bauturilor alcoolice si folosirea lor de catre evrei. Confuzia porneste de la faptul ca cei doi termeni ebraici „yayin” si „shekar” au fost tradusi cu un expresiile „vin”, „bauturi tari” si „bauturi ametitoare”, expresii care ne trimit in mod evident la ideea de bautura alcoolica.
Insa termenii ebraici „yayin” si „shekar” nu se refera la calitatea bauturilor respective ( daca ele erau fermentate sau nu ), ci la provenienta lor. Astfel, „yayin” era o bautura obtinuta exclusiv din struguri, pe cand „shekar” era o bautura obtinuta din alte fructe in afara de struguri ( de exemplu curmale ).
In ambele situatii, „yayin” si „shekar” se pot referi fie la o bautura dulce, nefermentata, fie dimpotriva, la o bautura fermentata. De aici confuzia care poate sa apara in cazul multor pasaje biblice din Vechiul Testament.
In textul din Exodul 29, 40, termenul „vin” din limba romana ne trimite la cunoscuta bautura alcoolica, obtinuta din struguri. Insa termenul ebraic folosit in acest text, „yayin”, poate sa insemne fie vin fermentat, fie must dulce de struguri. In acest caz, de unde putem cunoaste adevarul cu privire la folosirea „vinului” in cadrul jertfelor aduse la sanctuar? Era acesta vin fermentat sau doar must dulce de struguri?
Ca si in multe alte situatii aparent confuze, contextul este cel care ne poate ajuta sa iesim din impas. In textul din Leviticul 10, 9, ni se spune ca preotilor li se interzicea sa consume „yayin” sau „shekar” atunci cand intrau in sluba de la sanctuar. Tinand seama de semnificatia celor doi termeni ebraici ( „yayin” – bautura din struguri: fermentata sau nu; „shekar”: bautura din alte fructe dulci: fermentata sau nu ), intelegem ca preotilor li se interzicea folosire nu doar a bauturilor alcoolice, ci si a mustului proaspat din struguri sau alte fructe in perioada de slujire in sanctuar.
Daca astfel stateau lucrurile, putem sa ne imaginam o jertfa adusa in perimetrul sanctuarului care sa contina vin fermentat? Daca simbolurile prezente in sanctuarul pamantesc aratau spre neprihanitul Mesia care urma sa vina, ne putem imagina ca vinul fermentat ar fi putut simboliza sangele Sau varsat? Daca painea care era pusa pe masa de aur din Sfanta in fiecare Sabat era facuta fara drojdie ( adica fara ferment! ), reprezentandu-L pe Mesia cel neprihanit, ne putem imagina ca vinul adus ca jertfa ar fi fost fermentat?
Daca popoare pagane ( de exemplu, egiptenii ) foloseau in jertfele aduse zeitatilor lor vin nefermentat, cu atat mai mult putem fi siguri ca evreii, care aveau un simtamant mult mai profund al sfinteniei lui Dumnezeu, foloseau la jertfele lor doar vin nefermentat. Sfintenia lui Dumnezeu, a sanctuarului si a tot ce se facea in acel loc nu avea nimic de-a face cu „vinul batjocoritor” si „bauturile tari, galagioase” ( vezi Proverbe 20, 1).
In mod asemanator, sfintenia pe care Dumnezeu o cere de la copiii sai: „Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant” ( 1 Petru 1, 16 ) nu trebuie intinata cu astfel de bauturi „batjocoritoare” si „galagioase”.
Lori Balogh
