Deuteronomul 14, 26: Incurajeaza Dumnezeu folosirea bauturilor alcoolice?
„Acolo sa cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin si bauturi tari, tot ce-ti va placea. Sa le mananci inaintea Domnului Dumnezeului tau si sa te bucuri tu si familia ta!”
( Deuteronomul 14, 26 )
Textul din Deuteronomul 14, 26 contine o prevedere legata de transportul zecimii la sanctuar, in cazul credinciosilor care locuiau departe de acesta. Ei aveau permisiunea sa transforme zecimea in bani, cu care puteau cumpara apoi ceea ce doreau sa ofere ca zecime lui Dumnezeu la sanctuar.
Pentru cei care au renuntat din convingere sa consume bauturi alcoolice, fie si cu moderatie, acest pasaj biblic poate sa le creeze o mare nedumerire. Desi Dumnezeu s-a exprimat in multe locuri din Scriptura impotriva folosirii bauturilor alcoolice, de aceasta data pare ca Se contrazice pe Sine, incuranjand folosirea lor. Si nu doar a vinului, ci chiar si a „bauturilor tari.”
Pentru a lamuri aceasta dilema, este necesara clarificarea expresiei „bauturi tari”. In limbajul actual, prin „bauturi tari” se inteleg bauturile spirtoase cu un continut mare de alcool, obtinute prin distilare ( whisky, tuica, vodca, rom, etc. ). Insa aceasta expresie trebuie inteleasa in contextul vremurilor biblice.
Unii comentatori explica expresia „bauturi tari” referindu-se metoda de conservare a bauturilor din acea vreme, sub forma aproape solida, vascoasa, asemenea marmeladei. La aceasta consistenta se ajungea prin fierberea prelungita a vinului. Ulterior, atunci cand se dorea consumarea lui, „marmelada” era diluata cu apa si servita.
Aceasta interpretare nu este gresita, insa mai trebuie adaugat un amanunt important. In textele originale ebraice sunt folositi trei termeni diferiti pentru a indica o anumita bautura:
– „Yayin” – Acest termen nu se refera la natura bauturii ( daca este fermentata sau nu ), ci la provenienta ei: strugurii. „Yayin” inseamna pur si simplu o bautura obtinuta din struguri, fara a se specifica daca aceasta era fermentata sau nu. In limba romana acest termen a fost tradus de regula cu „vin”. Iar atunci cand citim „vin” in limba romana, gandul ne duce automat spre bautura alcoolica cunoscuta.
– „Shekar” – Nici acest termen nu ne arata daca bautura era fermentata sau nefermentata. Ca si in cazul lui „yayin”, termenul „shekar” indica doar provenienta bauturii: fructele dulci, cu exceptia strugurilor ( de exemplu curmale ). Asadar, si bautura numita „shekar” putea fi fermentata sau nu. In limba romana termenul „shekar” a fost tradus prin expresiile „bauturi tari” sau „bauturi ametitoare.”
– „Tyirosh” – Este sucul proaspat de struguri, tradus in limba romana cu „must”.
In textul din Deuteronomul 14, 26 sunt folositi doi termeni ebraici: „Yayin”, tradus cu vin, si „shekar”, tradus cu expresia „bauturi tari”. Tinand cont de sensul corect al termenilor ebraici, textul din Deuteronomul 14, 26 ar putea fi tradus literal astfel:
„Acolo sa cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, bautura din struguri ( Yayin ) si bauturi din alte fructe ( shekar ) si tot ce-ti va placea; sa le mananci inaintea Domnului, Dumnezeului tau si sa te bucuri tu si familia ta.”
Deoarece argintul cu care erau cumparate aceste lucruri proveneau din zeciuiala, iar ca zeciuiala era adus la sanctuar intotdeauna doar must de struguri ( tyirosh ), nu vin fermentat, putem trage concluzia ca bauturile pe care credinciosul le putea cumpara din zeciuiala la sanctuar erau intotdeauna bauturi dulci, nefermentate.
De altfel, cum ne-am putea imagina ca bucuria credinciosului, care venea inaintea Domnului, la sanctuar, putea sa provina din betie, stiind bine ca evreii aveau un profund simtamant al sfinteniei lui Dumnezeu?
Lori Balogh
