Deuteronomul 14,26: Încurajează Dumnezeu folosirea băuturilor alcoolice?
„Acolo să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin și băuturi tari, tot ce-ți va plăcea. Să le mănânci înaintea Domnului Dumnezeului tău și să te bucuri tu și familia ta!”
Textul din Deuteronomul 14,26 conține o prevedere legată de transportul zecimii la sanctuar, în cazul credincioșilor care locuiau departe de acesta. Ei aveau permisiunea să transforme zecimea în bani, cu care puteau cumpăra apoi ceea ce doreau să ofere ca zecime lui Dumnezeu la sanctuar.
Pentru cei care au renunțat din convingere să consume băuturi alcoolice, fie și cu moderație, acest pasaj biblic poate să le creeze o mare nedumerire. Deși Dumnezeu s-a exprimat în multe locuri din Scriptură împotriva folosirii băuturilor alcoolice, de această dată pare că Se contrazice pe Sine, încuranjând folosirea lor. Și nu doar a vinului, ci chiar și a „băuturilor tari.”
Pentru a lămuri această dilemă, este necesară clarificarea expresiei „băuturi tari”. În limbajul actual, prin „băuturi tari” se înțeleg băuturile spirtoase cu un conținut mare de alcool, obținute prin distilare (whisky, țuică, vodcă, rom, etc.). Însă această expresie trebuie înțeleasă în contextul vremurilor biblice.
Unii comentatori explică expresia „băuturi tari”, referindu-se metoda de conservare a băuturilor din acea vreme sub formă aproape solidă, vâscoasă, asemenea marmeladei. La această consistență se ajungea prin fierberea prelungită a vinului. Ulterior, atunci când se dorea consumarea lui, „marmelada” era diluată cu apă și servită.
Această interpretare nu este greșită, însă mai trebuie adăugat un amănunt important. În textele originale ebraice sunt folosiți trei termeni diferiți pentru a indica o anumită băutură:
– „Yayin” – Acest termen nu se referă la natura băuturii (dacă este fermentată sau nu), ci la proveniența ei: strugurii. „Yayin” înseamnă pur și simplu o băutură obținută din struguri, fără a se specifica dacă aceasta era fermentată sau nu. În limba română acest termen a fost tradus de regulă cu „vin”. Iar atunci când citim „vin” în limba română, gândul ne duce automat spre băutura alcoolică cunoscută.
– „Shekar” – Nici acest termen nu ne arată dacă băutura era fermentată sau nefermentată. Ca și în cazul lui „yayin”, termenul „shekar” indică doar proveniența băuturii: fructele dulci, cu excepția strugurilor (de exemplu, curmale). Așadar, și băutura numită „shekar” putea fi fermentată sau nu. În limba română termenul „shekar” a fost tradus prin expresiile „băuturi tari” sau „băuturi amețitoare.”
– „Tyirosh” – Este sucul proaspăt de struguri, tradus în limba română cu „must”.
În textul din Deuteronomul 14,26 sunt folosiți doi termeni ebraici: „Yayin”, tradus cu „vin”, și „shekar”, tradus cu expresia „băuturi tari”. Ținând cont de sensul corect al termenilor ebraici, textul din Deuteronomul 14,26 ar putea fi tradus literal astfel:
„Acolo să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, băutură din struguri („Yayin”) și băuturi din alte fructe („shekar”) și tot ce-ți va plăcea; să le mănânci înaintea Domnului, Dumnezeului tău și să te bucuri tu și familia ta.”
Deoarece argintul cu care erau cumpărate aceste lucruri provenea din zeciuială, iar ca zeciuială era adus la sanctuar întotdeauna doar must de struguri („tyirosh”), nu vin fermentat, putem trage concluzia că băuturile pe care credinciosul le putea cumpăra din zeciuială la sanctuar erau întotdeauna băuturi dulci, nefermentate.
De altfel, cum ne-am putea imagina că bucuria credinciosului, care venea înaintea Domnului la sanctuar, putea să provină din beție, știind bine că evreii aveau un profund simțământ al sfințeniei lui Dumnezeu?
Lori Balogh
