Geneza 27, 25: Vinul pe masa patriarhilor

Geneza 27, 25: Vinul pe masa patriarhilor

„Isaac a zis: „Adu-mi sa mananc din vanatul fiului meu, ca sufletul meu sa te binecuvanteze.” Iacov i-a adus si el a mancat, i-a adus vin si a baut.”

( Geneza 27, 25 )

Biografiile patriarhilor din Vechiul Testament contin multe elemente pozitive, demne de a fi urmate de orice copil al lui Dumnezeu din toate timpurile. Credinta de neclintit al lui Avraam, supunerea lui Isaac si pocainta lui Iacov sunt doar cateva exemple in acest sens.

Insa oamenii acestia nu au fost desavarsiti. In viata lor intalnim si caderi, slabiciuni si umbre pe care trebuie sa le identificam ca fiind modele „asa nu!”, modele negative. Dumnezeu incearca sa ne educe si sa ne pregateasca pentru Imparatia Sa atat prin modele pozitive, demne de urmat, cat si prin modele negative, care trebuie evitate.

Daca ne referim la problema consumarii bauturilor alcoolice, probabil ca unii crestini abstinenti gasesc o pricina de poticnire atunci cand citesc despre Isaac ca a baut vin, in timp ce crestinii care consuma alcool, sub o forma sau alta, gasesc aici un argument scripturistic in favoarea obiceiului de a consuma alcool. Cum ne putem explica faptul ca pe masa unui patriarh respectat , asa cum a fost Isaac, s-a aflat vinul?

Pentru a gasi un raspuns la aceasta dilema, avem nevoie de ajutorul specialistilor, in mod deosebil al cunoscatorilor limbilor in care a fost scrisa Biblia. In cartea sa „Vinul in Biblie”, Samuelle Bachiochi precizeaza faptul ca in Vechiul Testament sunt folositi trei termeni diferiti: „yayin”, „shekar” si „tyirosh”. Acesti termeni au fost tradusi in limba romana de catre Dumitru Cornilescu cu termenii: „vin”, „must”, „bauturi tari”, „bauturi ametitoare” si „bauturi imbatatoare”.

     „Yayin” apare in Vechiul Testament de 138 de ori si a fost tradus de cele mai multe ori cu „vin”, ceea ce ne duce cu gandul la bautura alcoolica cunoscuta. Insa trebuie precizat faptul ca termenul ebraic „yayin” se refera doar la provenienta bauturii si nu la calitatea ei. „Yayin” inseamna pur si simplu o bautura obtinuta din struguri, fara insa a ne specifica daca aceasta bautura era fermentata sau nu. Asadar, „yayin” poate insemna fie must dulce de struguri, fie vin fermentat.

„Shekar” apare de 15 ori in Vechiul Testament, fiind tradus in limba romana, de regula, cu expresia „bauturi tari”, ceea ce ne trimite cu gandul la bauturile spirtoase din zilele noastre, cu un continut mare de alcool. Si in acest caz trebuie sa retinem faptul ca termenul „shekar” indica doar provenienta bauturii si nu calitatea ei: daca bautura era fermentata sau nu. Bautura „shekar” era obtinuta din alte fructe cu exceptia strugurilor ( de exemplu curmale ). Si ea putea fi fermentata sau nu.

Asadar, atunci cand intalnim in traducerea Bibliei in limba romana expresiile „vin”si „bauturi tari” nu trebuie sa intelegem in mod automat ca este vorba de bauturi alcoolice. O „bautura tare” putea fi obtinuta, de exemplu, prin fermentarea sucului dulce de curmale, dar la fel de bine putea fi doar un suc dulce din alte fructe decat strugurii. Probabil ar fi fost mai corect ca termenul „shekar” sa fie tradus simplu cu „bautura din fructe”, fara adaosul „tare”.

„Tyirosh” este al treilea termen ebraic folosit in Vechiul Testament, intalnit de 40 de ori in scrierile care-l compun. Dumitru Cornilescu a tradus „tyirosh” uneori cu „vin”, alteori cu „must”, desi termenul se refera la bautura dulce obtinuta exclusiv din struguri. Spre deosebire de primii doi termeni care se refera la provenienta bauturii ( „yayin”, obinut din struguri si „shekar”, obtinut din alte fructe ), termenul tyirosh” ne indica si calitatea bauturii, respectiv must dulce de struguri. „Tyirosh” nu era o bautura fermentata, ci un suc dulce, proaspat de struguri.

In cazul „vinului” de pe masa lui Isaac, termenul ebraic folosit este „yayin”, adica o bautura obtinuta din struguri. Daca acest „yayin” era fermentat sau nu, nu stim. In cazul lui Noe, care a baut si el „yayin”, contextul ne arata ca el s-a imbatat, deci „yayin”-ul consumat de el era fermentat. Insa in cazul lui Isaac nu avem niciun indiciu in context care sa ne precizeze ce fel de „yayin” a consumat el: fermentat sau nefermentat.

Insa, chiar daca am presupune ca Isaac a consumat „yayin” fermentat din struguri, acest lucru nu ar reprezenta un pretext pentru crestini, motivandu-i ca si ei sa consume bauturi alcoolice. Si aceasta pentru simplul motiv ca poporul evreu, prin desele sale deraieri de la vointa lui Dumnezeu, nu este un model pozitiv pentru crestini in toate privintele.

In Providenta sa, Dumnezeu a permis ca in Scrierile Sfinte sa fie amintite si pacate, slabiciuni, lipsuri si caderi ale celor mai mari oameni ai credintei. Insa aceasta nu pentru a copia raul, ci pentru a-l evita.

     „Si aceste lucruri s-au intamplat ca sa ne slujeasca noua drept pilde, pentru ca sa nu poftim dupa lucruri rele, cum au poftit ei. Sa nu fiti inchinatori la idoli, ca unii dintre ei, dupa cum este scris: „Poporul a sezut jos sa manance si sa bea si s-au sculat sa joace.”

     Sa nu curvim, cum au facut unii dintre ei, asa ca intr-o singura zi au cazut 23 000. Sa nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii dintre ei, care au pierit prin serpi. Sa nu cartiti, cum au cartit unii dintre ei, care au fost nimiciti de Nimicitorul. Aceste lucruri li s-au intamplat ca sa ne slujeasca drept pilde si au fost scrise pentru invatatura noastra, peste care au venit sfarsiturile veacurilor” ( 1 Corinteni 10, 6-11 ).

Si, daca ne este permis sa continuam firul gandirii apostolului, am putea adauga:

„Sa nu consumam bauturi alcoolice, cum au facut unii dintre ei, aducand rusine asupra lor si suportand consecinte dintre cele mai neplacute.”

Lori Balogh