Geneza 27, 25: Vinul pe masa patriarhilor

Geneza 27,25: Vinul pe masa patriarhilor

„Isaac a zis: „Adu-mi să mănânc din vânatul fiului meu, ca sufletul meu să te binecuvânteze.” Iacov i-a adus și el a mâncat, i-a adus vin și a băut.”

Biografiile patriarhilor din Vechiul Testament conțin multe elemente pozitive, demne de a fi urmate de orice copil al lui Dumnezeu din toate timpurile. Credința de neclintit al lui Avraam, supunerea lui Isaac și pocăință lui Iacov sunt doar câteva exemple în acest sens.

Însă oamenii aceștia nu au fost desăvârșiți. În viața lor întâlnim și căderi, slăbiciuni și umbre pe care trebuie să le identificăm cA fiind modele „așa nu!”, modele negative. Dumnezeu încearcă să ne educe și să ne pregătească pentru Împărăția Sa atât prin modele pozitive, demne de urmat, cât și prin modele negative, care trebuie evitate.

Dacă ne referim la problema consumării băuturilor alcoolice, probabil că unii creștini abstinenți găsesc o pricină de poticnire atunci când citesc despre Isaac că a băut vin, în timp ce creștinii care consumă alcool, sub o formă sau alta, găsesc aici un argument scripturistic în favoarea obiceiului de a consuma alcool. Cum ne putem explica faptul că pe masa unui patriarh respectat, așa cum a fost Isaac, s-a aflat vin, o băutură alcoolică?

Pentru a găsi un răspuns la această dilemă, avem nevoie de ajutorul specialiștilor, în mod deosebit al cunoscătorilor limbilor în care a fost scrisă Biblia. În cartea sa „Vinul în Biblie”, Samuelle Bachiochi precizează faptul că în Vechiul Testament sunt folosiți trei termeni diferiți: „yayin”, „shekar” și „tyirosh”. Acești termeni au fost traduși în limba română de către Dumitru Cornilescu cu termenii: „vin”, „must”, „băuturi tari”, „băuturi amețitoare” și „băuturi îmbătătoare”.

„Yayin” apare în Vechiul Testament de 138 de ori și a fost tradus de cele mai multe ori cu „vin”, ceea ce ne duce cu gândul la băutura alcoolică cunoscută. Însă trebuie precizat faptul că termenul ebraic „yayin” se referă doar la proveniența băuturii, nu la calitatea ei. „Yayin” înseamnă pur și simplu o băutură obținută din struguri, fără a specifica dacă această băutură era fermentată sau nu. Așadar, „yayin” poate însemna fie must dulce de struguri, fie vin fermentat.

„Shekar” apare de 15 ori în Vechiul Testament, fiind tradus în limba română, de regulă, cu expresia „băuturi tari”, ceea ce ne trimite cu gândul la băuturile spirtoase din zilele noastre, cu un conținut mare de alcool. Și în acest caz trebuie să reținem faptul că termenul „shekar” indică doar proveniența băuturii și nu calitatea ei: dacă băutura era fermentată sau nu. Băutura „shekar” era obținută din alte fructe cu excepția strugurilor (de exemplu, curmale). Și ea putea fi fermentată sau nu.

Așadar, atunci când întâlnim în traducerea Bibliei în limba română expresiile „vin” și „băuturi tari” nu trebuie să înțelegem în mod automat că este vorba de băuturi alcoolice. O „băutură tare” putea fi obținută, de exemplu, prin fermentarea sucului dulce de curmale, dar la fel de bine putea fi doar un suc dulce din alte fructe decât strugurii. Probabil ar fi fost mai corect ca termenul „shekar” să fie tradus simplu cu „băutură din fructe”, fără adaosul „tare”.

„Tyirosh” este al treilea termen ebraic folosit în Vechiul Testament, întâlnit de 40 de ori în scrierile care-l compun. Dumitru Cornilescu a tradus „tyirosh” uneori cu „vin”, alteori cu „must”, deși termenul se referă la băutura dulce obținută exclusiv din struguri. Spre deosebire de primii doi termeni care se referă la proveniența băuturii („yayin”, obinut din struguri și „shekar”, obținut din alte fructe), termenul „tyirosh” ne indică și calitatea băuturii, respectiv must dulce de struguri. „Tyirosh” nu era o băutură fermentată, ci un suc dulce, proaspăt de struguri.

În cazul „vinului” de pe masa lui Isaac, termenul ebraic folosit este „yayin”, adică o băutură obținută din struguri. Dacă acest „yayin” era fermentat sau nu, nu știm. În cazul lui Noe, care a băut și el „yayin”, contextul ne arată că el s-a îmbătat, deci „yayin”-ul consumat de el era fermentat. Însă în cazul lui Isaac nu avem niciun indiciu în context care să ne precizeze ce fel de „yayin” a consumat el: fermentat sau nefermentat.

Însă, chiar dacă am presupune că Isaac a consumat „yayin” fermentat din struguri, acest lucru nu ar reprezenta un pretext pentru creștini, motivându-i ca și ei să consume băuturi alcoolice. Și aceasta pentru simplul motiv că poporul evreu, prin desele sale deraieri de la voința lui Dumnezeu, nu este un model pozitiv pentru creștini în toate privințele.

În Providența Sa, Dumnezeu a permis ca în Scrierile Sfinte să fie amintite și păcate, slăbiciuni, lipsuri și căderi ale celor mai mari oameni ai credinței. Însă aceasta nu pentru a copia răul, ci pentru a-l evita.

„Și aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. Să nu fiți închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: „Poporul a șezut jos să mănânce și să bea și s-au sculat să joace.

Să nu curvim, cum au făcut unii dintre ei, așa că într-o singură zi au căzut 23 000. Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii dintre ei, care au pierit prin șerpi. Să nu cârtiți, cum au cârtit unii dintre ei, care au fost nimiciți de Nimicitorul. Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde și au fost scrise pentru învățătura noastră, peste care au venit sfârșiturile veacurilor” (1 Corinteni 10,6‑11).

Și, dacă ne este permis să continuăm firul gândirii apostolului, am putea adăuga:

„Să nu consumăm băuturi alcoolice, cum au făcut unii dintre ei, aducând rușine asupra lor și suportând consecințe dintre cele mai neplăcute.”

Lori Balogh