Leviticul 10, 9: Preotii din Vechiul Testament si bauturile alcoolice
„Tu si fiii tai, impreuna cu tine, sa nu beti vin, nici bautura ametitoare cand veti intra in cortul intalnirii, ca sa nu muriti; aceasta va fi o lege vesnica pentru urmasii vostri.”
( Leviticul 10, 9 )
Iubitorii „licorii lui Bachus” gasesc in acest pasaj biblic un argument in favoarea permisiunii de a consuma bauturi alcoolice. Argumentul este indirect si apeleaza la o deductie simpla: daca preotilor li se interzicea consumul bauturilor alcoolice atunci cand intrau in slujba in sanctuar, inseamna ca atunci cand nu se aflau in slujba, ei aveau permisiunea de a consuma astfel de bauturi. Si daca preotii aveau aceasta libertate, de ce nu am avea si noi aceasta libertate, noi crestinii secolului al XXI-lea?
In originalul ebraic sunt folositi doi termeni, care au fost tradusi in limba romana cu „vin” si „bauturi tari”. Acestia sunt „yayin” si „shekar”. Atat „yayin” cat si „shekar” ne arata provenienta bauturii respective, nicidecum calitatea sa: daca acea bautura era fermentata sau nu.
„Yayin”, care este intalnit de 138 de ori in scrierile Vechiului Testament, se refera la o bautura obtinuta exclusiv din struguri, bautura care putea fi fermentata ( vin ) sau nu ( must dulce ). „Shekar”, care este intalnit de 15 ori in Vechiul Testament, se refera la o bautura obtinuta din alte fructe decat strugurii ( de obicei curmale ), care, de asemenea, putea fi fermentata sau nu.
Asadar, interdictia preotilor de a consuma „yayin” si „shekar” in timpul slujbei de la sanctuar este generala. Chiar daca „yayin”-ul si „shekar”-ul erau nefermentate, preotii nu aveau voie sa le foloseasca in timp ce slujeau la sanctuar. Era o situatie asemanatoare cu legamantul nazireatului, in care cel care intra in legamant nu avea voie sa consume niciun fel de bautura obtinuta din struguri, fie fermentata, fie nefermentata ( vezi Numei 6, 3 ).
Daca preotii nu aveau voie sa consume „yayin” si „shekar” in timp ce slujeau la sanctuar, putem intelege, implicit, ca in afara timpului de slujire ei ar fi avut aceasta permisiune. Insa acest lucru nu presupune in mod obligatoriu ca ei au consumat bauturi alcoolice in aceste perioade. Asa cum am observat deja, „yayin” si „shekar” indicau provenienta bauturilor respective, nu calitatea lor: daca erau fermentate sau nu.
Este adevarat ca in istoria tulbure si dramatica a poporului Israel au existat multe perioade de apostazie, in care chiar lideri religiosi ( preotii si profetii ) s-au dedat la betie ( vezi Isaia 28, 7 ). Insa acest fapt dureros nu este consemnat pe paginile Scripturii pentru a ne face modele de urmat din aceste exemple, ci dimpotriva.
In textul din Leviticul 10, 9, Dumnezeu pune accent pe calitatea slujbei preotesti si nu pe clarificarea faptului daca vinul fermentat poate fi folosit sau nu de catre preoti. Dumnezeu le interzice preotilor, din motive doar de El stiute, sa consume orice fel de bauturi obtinute din struguri sau alte fructe atunci cand intrau in slujba, indiferent daca aceste bauturi erau fermentate sau nu. De aceea, este nefiresc si irational ca, dintr-un astfel de pasaj biblic, care interzice consumul oricaror bauturi obtinute din struguri sau alte fructe, sa tragem concluzia ca noi avem libertatea de a folosi bauturi alcoolice.
De asemenea, trebuie sa tinem cont si de faptul ca pentru evrei orice ferment reprezenta un simbol al pacatului. Din pregatirea evreilor in vederea sarbatorii pascale facea parte si indepartarea oricarui ferment din gospodarie, inclusiv a aluatului ( vezi Exodul 12, 15, etc. ). Cu atat mai putin, fermentul nu avea ca cauta in spatiul sfant al sanctuarului pamantesc.
„Nu stiti ca voi sunteti Templul lui Dumnezeu si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi? Daca nimiceste cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela il va nimici Dumnezeu; caci Templul lui Dumnezeu este sfant si asa sunteti voi” ( 1 Corinteni 3, 16.17 ).
Si acum o intrebare simpla, de bun simt: Prin ce fel de bauturi poate un crestin sa zideasca sau sa nimiceasca „templul” trupului sau?
Lori Balogh
Foarte utila aceasta clarificare !