Ilustratii despre alegeri
Magarul lui Buridan
Buridan, un filozof francez din secolul al XVI-lea, in incercarea de a ilustra conditia umana, propune o imagine paradoxala. Un magar flamand si insetat are langa el, la distanta egala, un balot de fan si o galeata cu apa. Magarul sfarseste murind de foame si sete, nefiind in stare sa aleaga intre fan si apa.
Aceasta imagine nu este straina de Scriptura. Christos i-a atentionat pe cei care nu vor sti sa aleaga intre Dumnezeu si Satana ca acest lucru ii va face sa moara de foame si sete spirituala. Pentru vesnicie!
Atitudini fatza de Biblie
In anii ’60, patriarhul Romaniei a refuzat un automobil Rolls-Royce, cadou de la regina Marii Britanii. In schimb, i-a cerut Maiestatii Sale ajutorul pentru a tipari o Biblie. La polul opus, in anii ’80, presedintele de atunci al Romaniei, Nicolae Ceausescu, topea hartia a mii de Sfinte Scripturi, prefacand-o in . . . hartie igienica. Dupa Revolutie, Biblia a fost eliberata si ea, cunoscand o mare victorie si fiind raspandita in toata tara. Astazi, straniu, poate sta cuminte undeva in raft, ascunsa sub un strat fin de praf. Batalia pentru Scripturi s-a mutat in casa ta!
Sursa: Cartea „Adevar pentru viata”
Biserica si nazismul
Albert Einstein, matematicianul nascut in Germania, urmarea cum tinutul sau natal ceda regimului dictatorial fascist instaurat de Hitler. Einstein se intreba daca se va gasi cineva care sa ia pozitie si sa se impotriveasca lui Hitler: „Cand hitlerismul a inceput sa se manifeste in Germania, ma asteptam ca universitatile sa se opuna. Acestea l-au adoptat. Am tras nadejde ca presa avea sa-l denunte, dar presa n-a facut decat sa-i promoveze ideologia.
Rand pe rand, liderii si institutiile care ar fi trebuit sa se impotriveasca filosofiei naziste, s-au plecat smeriti in fatza acesteia. O singura institutie i s-a impotrivit in mod viguros: biserica crestina. Pe cea pe care candva am dispretuit-o, acum o iubesc cu pasiune pentru care nu am cuvinte.”
Angajarea bisericii in impotrivirea la rau l-a marcat profund pe Einstein. Acei oameni din anii 1930 au inteles care era pretul actiunilor lor si nu au dat inapoi.
Cine da, lui isi da
Un reporter editorialist a povestit o intamplare traita de un medic ginecolog. Acesta a fost chemat sa asiste o nastere intr-o familie saraca din Montana. Copilul care s-a nascut avea un picior deformat. De asemenea, la inceput avea si mari probleme de respiratie. „Daca va trai”, gandea doctorul, „ceilalti copii il vor numi toata viata „schiopul”. Viata lui va fi mizerabila. Daca eu nu fac nimic pentru a-si capata respiratia, cu siguranta va muri si va scapa de toate acestea. Nu cumva asa va fi mai bine pentru el?”, s-a intrebat doctorul.
Atunci si-a amintit de juramantul lui Hippocrate si, convins de datoria de a apara viata, a inceput sa sufle in gura copilului, facandu-i respiratie artificiala. Imediat plamanii copilului au inceput sa functioneze si copilul a scos primul tipat.
Dupa multi ani, fiica si ginerele acestui doctor au murit intr-un accident de circulatie. Nepotica lui, de numai 10 ani, a rama s orfana. El a luat-o pentru a o creste. Intr-o zi, aceasta fetita a fost descoperita cu o forma de paralizie a picioarelor. Batranul medic a auzit ca pentru acest diagnostic este un tanar doctor specialist in partea de vest a statului. Acesta a obtinut rezultate deosebite in tratarea unor astfel de boli. Doctorul si-a luat nepotica si a dus-o la consult.
Cand l-a vazut pe medicul recomandat, a observat ca acesta era infirm. Foarte repede a descoperit ca acest doctor era acel copil deformat pe care il asistase la nastere cu 35 de ani in urma. Din pricina infirmitatii sale, el a ajuns sa se specializeze in aceasta boala cu forme severe de paralizie. Tratamentul prescris a avut succes si nepotica doctorului a revenit la o stare de sanatate normala.
Culegere de Lori Balogh
