Vinul in Noul Testament
Vinul este un mar al discordiei intre crestinii care pretind ca Biblia permite consumul moderat al bauturilor alcoolice si crestinii abstinenti. Avand in mana aceeasi Scriptura, cele doua tabere isi argumenteaza pozitia uneori cu aceleasi pasaje biblice, insa privite si interpretate din perspective cu totul diferite.
Daca unii crestini sustin, pe baza celor scrise in Ioan 2, 3. 7-10, ca la nunta din Cana s-a baut vin fermentat, alti crestini, dimpotriva, sustin ca in acea ocazie Domnul Iisus a transformat apa in must dulce, care a fost apoi consumat de catre meseni.
Daca unii crestini sustin, pe baza textului din Matei 26, 27, ca la Cina Domnului s-a servit vin fermentat, alti crestini sunt convinsi ca pe masa pascala vinul fermentat nu avea ce cauta, bautura oferita de Iisus fiind must dulce din struguri.
Aceeasi Biblie si, totusi, interpretari radical opuse. Cum este posibil? Fara a analiza toate cauzele posibile ale acestei realitati, un lucru este cert: Biblia poate fi folosita ca sursa de argumentatie pentru orice lucru care ne place si la care nu dorim sa renuntam. Daca insusi Satana s-a folosit de textul din Psalmul 91 pentru a-L ispiti pe Mantuitorul si a-L determina sa Se arunce de pe streasina templului ( vezi Matei 4, 6; Psalmul 91, 11.12 ), de ce ne-ar mira faptul ca oricine poate argumenta orice cu Scriptura in mana.
Daca in Vechiul Testament intalnim suficiente indicii ca unii evrei au consumat bauturi alcoolice, mai ales in perioadele de apostazie si in ciuda unor avertismente cu privire la efectele lor, ne-am fi asteptat ca in Noul Testament lucrurile sa se clarifice. Ne-am fi dorit ( cu adevarat? ) ca lucrurile sa fie clarificate si sa ni se spuna, fie de la inaltimea autoritatii Mantuitorului, fie a apostolilor Sai, daca este permis unui urmas al lui Christos sa consume bauturi alcoolice.
Nu numai ca nu exista o porunca clara in aceasta privinta, ci doar cateva indemnuri discutabile pentru unii crestini, dar dilema se accentueaza atunci cand intalnim termenul „vin” in imprejurari si contexte la care nu ne-am fi asteptat. Pentru a clarifica dilema legata de consumul bauturilor alcoolice in Noul Testament, este foarte important sa cunoastem termenii pe care ii foloseste Biblia in dreptul bauturilor fermentate si nefermentate, iar apoi sa identificam eventualele erori de traducere a Bibliei in limba romana.
In Vechiul Testament sunt folositi trei termeni ebraici:
– „Yayin”, tradus de regula cu „vin”, ne indica provenienta bauturii, respectiv strugurii, si nu natura ei: daca bautura era fermentata sau nu. Asadar, „yayin” putea fi vin fermentat sau must dulce de struguri, aparand de 138 de ori in scrierile Vechiului Testament.
– „Shekar”, tradus de regula cu expresiile „bauturi tari” sau „bauturi ametitoare”, arata, de asemenea, provenienta bauturii, respectiv alte fructe dulci in afara strugurilor ( de exemplu curmale ), dar nu ne este indicata calitatea ei: daca bautura era fermentata sau nu. Ca si „yayin”, „shekar” putea fi o bautura fermentata, ametitoare, sau dimpotriva, o bautura dulce, nefermentata. „Shekar” apare de 15 ori in Vechiul Testament.
– „Tyirosh”, regasit de 40 de ori in Vechiul Testament, este uneori tradus cu „vin”, alteori cu „must”, in functie de preferintele traducatorului, desi sensul termenului este cel de must dulce de struguri.
In Noul Testament intalnim trei termeni grecesti echivalenti cu cei ebraici:
– „Oinos”, regasit de 18 ori in Noul Testament si fiind echivalentul lui „yayin” din Vechiul Testament, indica o bautura obtinuta exclusiv din struguri, fara sa se specifice daca aceasta era fermentata ( vin ) sau nefermentata ( must dulce ).
– „Sikera”, echivalentul termenului ebraic „shekar”, regasit o singura data in Noul Testament si avand sensul de bautura obtinuta din alte fructe decat strugurii ( de exemplu, curmale ). „Sikera”, insa, nu ne arata daca bautura era fermentata sau nu.
– „Gleucos”, echivalentul lui „tyirosh” din Vechiul Testament, este intalnit o singura data in Noul Testament ( Fapte 2, 13 ) si are intelesul de must dulce de struguri.
Daca ne referim la Noul Testament, este evident ca traducerea termenilor grecesti „oinos” si „sikera” intotdeauna cu termenul „vin” este deficitara. Si aceasta pentru simplul motiv ca „oinos” nu inseamna intotdeauna vin fermentat, caci poate insemna si must dulce, in timp ce „sikera” nu inseamna in mod obligatoriu bauturi fermentate din fructe, ci poate sa se refere si la sucul dulce din fructe.
Daca tinem seama de sensul corect al termenilor grecesti „oinos” si „sikera”, pasajele din Noul Testament in care intalnim cuvantul „vin” capata o alta semnificatie. Iata cateva exemple:
– Matei 11, 19: „A venit Fiul omului mancand si band si ei zic: „Iata un om mancacios si bautor de vin, un prieten al vamesilor si pacatosilor.”
Iisus era perceput de conducatorii religiosi ai vremii ca fiind un „mancacios si bautor de vin” ( „oinos” ). Insa „oinos” nu inseamna in mod obligatoriu vin fermentat. „Oinos” ne arata provenienta bauturii ( strugurii ), fara a ni se preciza daca bautura obtinuta din struguri era fermentata sau nu. Asadar, Iisus manca si bea „oinos”, insa „oinos” putea fi la fel de bine must dulce de struguri.
Insa cu textul din Matei 11, 19 este o alta problema. In textul grecesc nu exista cuvantul „oinos” ( „vin” ) si, prin urmare, el ar fi trebuit tradus astfel: „Iata un om mancacios si bautor” ( fara termenul „vin” ), adica „Iata un om gurmand.”
– Ioan 2, 1-11: Nunta din Cana. In textul grecesc, intalnim acelasi termen „oinos”, tradus cu „vin” si care nu inseamna altceva decat o bautura obtinuta din struguri. Daca unii vor sa inteleaga din acest pasaj ca la nunta din Cana Iisus a transformat 300 l de apa in vin fermentat, imbatandu-i pe cei prezenti la sarbatoare, este alegerea lor. Insa nici textul biblic, nici contextul general al Bibliei si nici modul in care Il cunoastem pe Mantuitorul nu ne permit sa tragem o astfel de concluzie.
Si aceasta cu atat mai mult cu cat iudeii nu aveau obiceiul ca la sarbatorile lor, inclusiv la ospetele de nunta, sa foloseasca bauturi alcoolice ( vezi Rabbi S. M. Isaak, The Jewish Messenger).
Ne putem imagina ca Domnul Christos Si-ar fi inaugurat lucrarea Sa de salvare a sufletelor imbatand zeci sau sute de oameni? De asemenea, ne putem imagina ca, dupa ce mesenii au baut bine, pana s-a terminat „oinos”-ul de pe mese, Iisus le-ar fi pus pe masa de nunta alti 300 l de vin mai bun decat primul, adica avand un continut mai mare de alcool? Este greu sa ne imaginam un astfel de Mantuitor.
In textul grecesc, „vinul cel bun” facut de Iisus este descris ca fiind „ton kalon”, insemnand o bautura excelenta moral, spre deosebire de termenul „agathos” care inseamna doar „bun.” Este evident ca excelent moral nu putea fi o bautura imbatatoare, oricate margele ademenitoare ar fi facut in pahar.
– Matei 26, 27: „Apoi a luat un pahar si, dupa cea multumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicand: „Beti toti din el.”
Textul descrie o scena din camera de sus in care, dupa masa pascala, Domnul Iisus a instituit Sfanta Cina. Nu ni se precizeaza ce fel de bautura era in paharul oferit ucenicilor, insa putem fi siguri ca era o bautura obtinuta din struguri. Aceasta era fermentata sau nefermentata? Desi pasajul biblic nu precizeaza acest amanunt, putem gasi raspunsul cercetand contextul imediat si cel general al Scripturii.
In versetul 29 al aceluiasi capitol, Domnul Christos le spune ucenicilor: „Nu voi mai bea din acest rod al vitzei pana in ziua cand il voi bea nou in Imparatia Tatalui Meu”. Insa „rodul vitzei” nu este vinul fermentat, ci mustul dulce din struguri, lipsit de orice ferment.
Un alt lucru de care trebuie sa tinem seama atunci cand dorim sa identificam natura bauturii din paharul oferit de Iisus ucenicilor este acela ca Sfanta Impartasanie ( Sfanta Cina, Cina Domnului ) a fost instituita in timpul sarbatorii pascale. Or este cunoscut faptul ca in zilele premergatoare Pastelui evreii inlaturau din casele lor tot ceea ce continea ferment, acesta fiind pentru ei un simbol al pacatului. De aceea, in casele evreilor credinciosi, in timpul sarbatorii pascale nu puteau fi gasite nici drojdie, nici paine dospita, nici bauturi fermentate.
Daca painea era nedospita ( azime ), fiind un simbol al trupului neprihanit al Mantuitorului, pe ce baza am putea crede ca bautura din paharul oferit de Iisus si care simboliza sangele Sau curat, ar fi fost vin fermentat?
Un alt gen de texte apartinand Noului Testament sunt acelea in care intalnim aparente indemnuri la moderatie si nu la abstinenta in privinta bauturilor alcoolice.
– Efeseni 5, 18: „Nu va imbatati de vin, aceasta este destrabalare. Dimpotriva, fiti plini de Duh.”
Aparent, acest text condamna betia, dar nu si consumul moderat de vin. Insa partea a doua a textului: „Dimpotriva, fiti plini de Duh” clarifica intelesul lui: „Nu fiti plini de vin, ci plini de Duh.” A fi plin de vin si a fi plin de Duh sunt doua lucruri care se exclud reciproc. Cineva care este pe sfert sau pe jumatate plin de vin ( moderat ? ) nu poate fi plin de Duhul Sfant. Cand esti plin de ceva, nu mai incape nimic altceva in fiinta ta. Asadar, textul din Efeseni 5, 18 nu este nici pe departe un indemn la moderatie in privinta consumului de bauturi alcoolice, ci mai degraba un indemn la abstinenta.
– 1 Timotei 3, 3.8: „Sa nu fie ( episcopul n.n. ) nici betiv, nici bataus, nici doritor de castig marsav… Diaconii, de asemenea, trebuie sa fie cinstiti, nu cu doua fetze, nu bautori de mult vin, nici doritori de castig marsav…”
Daca apostolul Pavel recomanda ca episcopii si diaconii nu trebuie sa fie „betivi” si „bautori de mult vin” inseamna implicit ca ei au voie sa consume bauturi alcoolice moderat? Bazandu-se pe o concluzie implicita, nu explicita, unii crestini sustin exact acest lucru. Insa daca am aplica acelasi rationament implicit si la celelalte lucruri amintite in text, la ce concluzii aberante am ajunge!
Daca moderatia ar fi buna in privinta consumului de alcool, de ce n-ar fi acceptabila si in privinta violentei? Ce spuneti despre un lider al bisericii care nu este bataus, dar care ii da sotiei din cand in cand cate o palma? El nu este bataus, nu intrece masura, caci este moderat (1?).
Termenul folosit de apostolul Pavel, din care s-a tradus „betiv” este „paroinos”, care nu inseamna neaparat „betiv”, ci „atasat de vin”, un om caruia ii place vinul. Si deoarece „oinos”, din care s-a tradus cuvantul „vin,” nu inseamna intotdeauna bautura fermentata, ci pur si simplu bautura obtinuta din struguri, textul din 1 Timotei 3, 3.8 este un semnal de alarma pentru toti cei atasati atat de mult de „rodul vitzei” incat nu se pot dezlipi de el. Ei au o adictie si orice adictie este nepotrivita pentru viata unui copil al lui Dumnezeu.
– 1 Timotei 5, 23: „Sa nu bei numai apa, ci sa iei si cate putin vin, din pricina stomacului tau si din pricina deselor tale imbolnaviri.”
Din indemnul apostolului Pavel dat tanarului sau colaborator, intelegem ca Timotei nu folosea deloc „rodul vitzei” ( „oinos” ), nici vin fermentat, nici must dulce. Sfatul lui Pavel, departe de a fi un indemn la libertate in privinta placerilor stomacului, este mai mult un sfat medical, o prescriptie medicala.
In Antichitate erau cunoscute beneficiile aduse de mustul dulce de struguri in cazul unor boli de stomac. Astfel, Athenaeus ( 280 d.Ch. ) ii indemna pe contemporanii sai sa foloseasca „vinul dulce” ( „glukon oinon” ) pentru tratarea unor boli de stomac: „Sa bea vin dulce, amestecat cu apa sau incalzit usor… e bun pentru stomac; pentru ca vinul dulce nu-ti face capul greu.”
Un alt grupaj de texte din Noul Testament contine recomandari cu privire la abstinenta in privinta bauturilor alcoolice. Aceste recomandari nu sunt evidente in traducerea in limba romana a Bibliei, insa sunt evidente in textul original grecesc.
1 Tesaloniceni 5, 5-8: „De aceea, sa nu dormim ca ceilalti, ci sa veghem si sa fim treji. Caci cei ce dorm , dorm noaptea; si cei ce se imbata, se imbata noaptea. Dar noi, care suntem fii ai zilei, sa fim treji, sa ne imbracam cu platosa credintei si a dragostei si sa avem drept coif nadejdea mantuirii.”
In pasajul citat, apare de doua ori indemnul „sa fim treji”, tradus din grecescul „nepho” – „a nu bea”. „Nepho” inseamna „a fi treaz”, fara insa sa se refere la somn, ci la „vin. „Nepho” este negatia verbului „pino” ( „a bea” ). De aceea, sensul pasajului de mai sus este acesta: „Noi, care suntem fii ai zilei, sa nu fim ca ceilalti care dorm si beau, ci dintre aceia care se abtin de la bautura, imbracati cu platosa credintei…”
– 1 Timotei 3, 11: „Femeile, de asemenea, trebuie sa fie cinstite, neclevetitoare, cumpatate, credincioase in toate lucrurile.”
Termenul „cumpatate” a fost tradus din acelasi termen grecesc „nepho” care inseamna „a nu bea”. „Nepho” nu inseamna moderatie in privinta consumului de alcool, ci abstinenta. Termenul grecesc „nepho” poate fi intalnit in urmatoarele pasaje din Noul Testament:
– 1 Petru 1, 13: „De aceea, incingeti-va coapsele mintii voastre, fiti treji ( „nepho” – „nu beti” ) si puneti-va toata nadejdea in harul care va va fi adus la aratarea lui Iisus Christos.”
– 1 Petru 4, 7: „Sfarsitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiti intelepti dar si vegheati ( „nepho” – „nu beti” , „fiti abstinenti” ) in vederea rugaciunii.”
– 1 Petru 5, 8: „Fiti treji ( „nepho” – fiti abstinenti” ) si vegheati! Pentru ca potrivnicul vostru, diavolul, da tarcoale ca un leu si cauta pe cine sa inghita.”
– Tit 2, 2: „Spune ca cei batrani trebuie sa fie treji ( „nepho” – „sa nu bea” ), vrednici de cinste, cumpatati, sanatosi in credinta, in dragoste si in rabdare.”
In concluzie, doar o citire superficiala a Noului Testament il poate determina pe un om sa creada ca bauturile alcoolice ar fi permise sau chiar recomandate crestinilor. Un studiu atent si fara preconceptii al tuturor pasajelor biblice ne va duce la concluzia ca Biblia nu recomanda folosirea moderata a bauturilor alcoolice, ci abstinenta.
Desigur, Dumnezeu a lasat fiecarui om libertatea de a alege intre bine si rau, intre viata si moarte. Fiecare om poate alege fie sa pastreze templul trupului sau curat, dedicat Duhului lui Dumnezeu, fie sa-l distruga printr-o viata neglijenta, necumpatare, alcool, tutun sau droguri. Insa ar fi cu totul absurd sa credem ca Duhul Sfant, desavarsit si iubitor, asa cum ni se descopera in Cuvantul Sau – sa permita sau chiar sa recomande folosirea bauturilor alcoolice.
O bautura obtinuta prin degradarea sucurilor dulci de fructe nu poate decat sa contribuie la degradarea fiintei umane care consuma astfel de bauturi. Iar degradarea fiintei umane o putem vedea noi insine in societatea in care traim: sanatate alterata, familii destramate, copii abuzati si abandonati, crime si accidente. Intr-un cuvant: vieti nenorocite.
Cat de departe il poate indeparta alcoolul pe om de idealul lui Dumnezeu pentru el!
„Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant!” ( Leviticul 11, 44.45; 1 Petru 1, 15.16 ).
Lori Balogh
