Privire generala asupra cartii Ezechiel
Cartea lui Ezechiel este a treia carte dintre scrierile profetilor tarzii ( Isaia – Maleahi ). Titlul cartii este dat de numele autorului ei, care in limba ebraica inseamna „Dumnezeu intareste” sau „Acela pe care-l va intari Dumnezeu”. Este a treia carte din lista profetilor mari, fiind plasata in Bibliile moderne dupa cartea lui Ieremia si inaintea cartii lui Daniel. Aceasta pozitie corespunde cu cronologia istorica, deoarece Ieremia a activat cu multa vreme inainte de profetul Ezechiel, iar Daniel a continuat profetiile multa vreme dupa el.
In general, criticii sunt de acord ca Ezechiel este autorul cartii care-i poarta numele. Despre el nu se cunosc mai multe detalii biografice in afara celor pe care el insusi ni le ofera in cartea sa. Ezechiel provenea dintr-o familie de preoti, fiind fiul lui Buzi ( cap. 1,3 ). A fost luat prizonier in Babilon in anul 597 i.Chr., in urma celei de-a doua invazii babiloniene in Palestina, pe vremea regelui Ioiachin. In 16 martie 597 i.Chr., Ierusalimul a fost cucerit din nou de armatele lui Nebucadnetar si 10 000 de iudei au fost dusi in robie, printre ei numarandu-se si profetul Ezechiel.
Numele lui nu este pomenit in nicio alta carte a Vechiului Testament, iar scrierile lui nu sunt citate de scriitorii Noului Testament, cu exceptia unor aluzii la ilustratiile pe care le foloseste Ezechiel, in mod deosebit in Apocalipsa. In scrierile extrabiblice, Ezechiel este amintit de Iosif Flavius in „Antichitati” si de Isus fiul lui Sirah in „Eclesiasticul” 49,8. Insa toate aceste surse extrabiblice nu ne ofera niciun amanunt in plus fatza de cele pe care le gasim in cartea sa.
Fiind luat rob in Babilon, Ezechiel a primit chemarea de profet in cel de-al cincilea an de robie, pe data de 21 iulie 592 i.Chr, pe cand avea 30 de ani. Era casatorit ( cap. 24,16 ), avea propria casa ( cap. 3,24 ) si se bucura, asemenea multor altor robi evrei, de o anumita libertate de miscare. Ezechiel a activat ca profet timp de 22 de ani, cu doi ani mai mult decat durata normala a activitatii unui preot ( vezi Numeri 4,3 ). Ultima sa profetie a fost rostita in anul 570 i.Chr.
Spre deosebire de Ieremia care a fost necasatorit, Ezechiel avea o sotie pe care o iubea nespus de mult ( cap. 24,16 ), insa sotia a murit fulgerator in cel de-al noualea an al robiei, lasandu-l pe profet sa indure singur suferintele inerente slujbei de profet. Ezechiel a fost probabil cel mai gresit inteles dintre profetii Vechiului Testament. Din cauza comportamentului sau ciudat, unii comentatori au presupus ca el suferea de unele boli mintale. Insa lucrurile ciudate pe care le facea ii fusesera poruncite de Dumnezeu cu scopul de a soca poporul si de a-l determina sa fie atent la mesajul divin.
Tanarul Ezechiel a fost chemat in slujba de profet intr-o perioada foarte tulbure din istoria poporului sau. Regatul de Nord cazuse deja cu o suta de ani mai inainte, fiind cucerit de asirieni. Regatul de Sud – Iuda – era si el intr-un declin accelerat, fiind pe punctul de a-si pierde complet libertatea.
Cand Ezechiel a fost chemat in slujba de profet, Nebucadnetar cucerise pentru a doua oara Ierusalimul si dusese in robie o mare parte din locuitorii tarii. Iar rascoala regelui Zedechia, urmata de a treia campanie militara babiloniana impotriva Palestinei, a complicat si mai mult lucrurile pentru poporul iudeu.
In 586 i.Chr., Ierusalimul a fost ars, Templul a fost distrus si poporul tarii care ramasese in tara a fost luat captiv in Babilon. In aceaste imprejurari grele pentru poporul sau, Ezechiel a activat ca un veritabil profet al exilului.
Cartea lui Ezechiel contine 13 date precise, insa sunt discutii cu privire la calendarul pe care l-a avut in vedere profetul: unul care incepea si se termina primavara sau unul care incepea sau se termina toamna.
1) Ziua a 5-a, luna a 4-a, anul al 5-lea al robiei lui Ioiachin = 21 iulie 592 i.Chr. Prima viziune a lui Ezechiel ( cap. 1,2 ).
2) Ziua a 5-a, luna a 6-a, anul al 6-lea = 7 septembrie 591 i.Chr. Ezechiel este transportat in viziune la Ierusalim ( cap. 8,1 ).
3) Ziua a 10-a, luna a 5-a, anul al 7-lea = 1 septembrie 590 i. Chr. Vizita batranilor lui Israel ( cap. 20,1.2 ).
4) Ziua a 10-a, luna a 10-a, anul al 9-lea = 15 ianuarie 588 i.Chr. Inceputul asediului Ierusalimului ( cap. 24,1; vezi 2 Regi 25,1 ).
5) Ziua intai, ( luna a 11-a ), anul al 11-lea = ( 13 februarie 586 i.Chr. ) Profetia impotriva Tirului ( cap.26,1 ).
6) Ziua a 12-a, luna a 10-a, anul al 10-lea = 7 ianuarie 587 i.Chr. Profetie impotriva Egiptului ( cap. 29,1 ).
7) Ziua intai, luna intai, anul al 27-lea = 16 aprilie 570 i.Chr. Profetie cu privire la jefuirea Egiptului de catre Babilon ( cap. 29,17 ).
8) Ziua a 7-a, luna intai, anul al 11-lea = 19 aprilie 586 i.Chr. Profetie impotriva lui faraon ( cap. 30,20 ).
9) Ziua intai, luna a 3-a, anul al 11-lea = 11 iunie 586 i.Chr. Profetie impotriva lui faraon ( cap. 31,1 ).
10) Ziua intai, luna a 12-a, anul al 12-lea = 3 martie 585 i.Chr. Plangere pentru faraon ( cap. 32,1 ).
11) Ziua a 15-a, luna a ( 12-a ), anul al 12-lea = 17 martie 585 i.Chr. Egiptul este mort ( cap. 32,17 ).
12) Ziua a 5-a, luna a 10-a, anul al 12-lea = 8 ianuarie 585 i.Chr. Sosirea primilor fugari din Ierusalim ( cap. 33,21 ).
13) Ziua a 10-a, luna a 7-a, anul al 25-lea = 22 octombrie 573 i.Chr. Viziunea refacerii Ierusalimului ( cap. 40,1 ).
Cartea lui Ezechiel are doua parti distincte. Prima parte este cuprinsa intre capitolul 1,1 la 33,20 si contine soliile date de Dumnezeu captivilor aflati la raul Chebar, cele mai multe dintre ele fiind date anterior distrugerii Ierusalimului in anul 586. i.Chr. A doua parte a cartii, cuprinsa intre capitolul 33,21 la 48,35 contine solii de incurajare cu privire la eliberarea din robie si la slava viitoare a poporului, daca el ar fi implinit conditiile cerute de Dumnezeu.
Planul cartii corespunde Evangheliei. Intai sunt mustrate pacatele poporului care au atras consecinte atat de grave ( distrugerea Ierusalimului si a Templului, robia babiloniana ), apoi este adusa speranta salvarii, daca poporul se va intoarce la Dumnezeu cu toata inima.
Misiunea profetului Ezechiel are multe asemanari cu cea a Domnului Christos:
1) Ambii au fost chematii in lucrarea publica la varsta de 30 de ani, pe malul unui rau, cu un cer deschis si auzindu-se un glas ceresc, in timp ce Duhul Sfant se cobora ( cap. 1,1.2.28 – Luca 3,21-23 ).
2) Ambii s-au folosit de parabole ca mijloc principal si eficient de comunicare ( cap. 20,49 – Matei 13,10 ).
3) Ambii au folosit aceeasi formula de recunoastere „vei sti/vor sti ca…” de mai multe ori ( Ezechiel foloseste aceasta formula de peste 75 de ori – vezi Ioan 8,28; 14,20.31; 17,3 ).
4) Ambii folosesc titlul de „fiu al omului” ( Ezechiel de 93 de ori si Iisus de 83 de ori ).
5) Ambii au purtat ca inlocuitori pedeapsa ce se cuvenea poporului ( cap. 4,4-8 – Marcu 10,45; Romani 4,25; 1 Petru 2,24.25 ).
6) Ambii au avut functia de preot ( cap. 1,3 – Evrei cap. 7-10 ), manifestand ravna pentru curatirea Templului ( cap. 8,1-8 ; cap. 40-48 – Matei 21,17-21; Ioan 2,13-22 ) si avand activitate de mijlocitor ( cap. 3,17-21; 12,1-16; 24,15-24; 33,7-9 – Ioan 17; Evrei 7,25 ).
7) Ambii au pus accentul pe inviere si noua era escatologica (cap.37 – Ioan 5,24-30;13,1-3 ).
In timp ce alti profeti au prevestit lucrarea lui Mesia, Ezechiel a pus in scena unele aspecte ale lucrarii lui. Cartea lui Ezechiel este proza, fara sa contina deloc poezie. In mare masura este o lucrare autobiografica iar mesajul profetic este transmis prin intermediul a patru viziuni principale ( cap. 1,1 – 3,15; 8,1 – 11,25; 37,1-14; 40,1 – 48,35 ), zece parabole sau metafore extinse ( cap. 15-17; 19; 23; 24,3-5; 27; 29,1-6; 31; 32 ), gesturi expresive ( cap.6,2.11.12; 21,14 ), predici adresate diferitelor paturi ale societatii ( cap. 22, 23-31 ), citate, juraminte, plangeri sau cantece funebre, etc.
Cartea care contine cele mai multe aluzii la cartea lui Ezechiel este Apocalipsa:
1) Fiul omului ( Ez.1 – Apoc. 1 );
2) Patru fapturi vii si un scaun de domnie inconjurat de curcubeu ( Ez.1;10 – Apoc. 4 );
3) Mancatul unui sul de carte dulce la gust ( Ez. 3,1-3 – Apoc. 10,9.10 );
4) Judecata prin treimi de masura ( Ez. 5,1-4.12 – Apoc. 8 si 9 );
5) Semn pe frunte ( Ez. 9,4 – Apoc.7,3; 13,16; 14,1 );
6) Chemarea pasarilor pentru ospatul cel mare ( Ez. 39,17 – Apoc. 19,17.18 );
7) Gog si Magog ( Ez. 38,2 – Apoc. 20,8 );
8) Sanctuarul, cetatea locul locuintei lui Dumnezeu ( Ez. 37,27 – Apoc. 21,3 );
9) Raul vietii care izvoraste din scaunul de domnie ( Ez. 47,1 – Apoc. 22,1 );
10) Pomul vietii cu 12 feluri de rod si frunze care slujesc la vindecarea neamurilor ( Ez. 47,12 – Apoc. 22,2 );
11) Porti care au inscrise pe ele numele celor 12 semintii ale lui Israel ( Ez.48,31-34 – Apoc. 21,12 ).
Lori Balogh
