Coloseni 2,14: “A șters zapisul cu poruncile Lui”
“A șters zapisul cu poruncile Lui, care stătea împotriva noastră și ne era protivnic, și l-a nimicit, pironindu-l pe cruce.”
Interpretarea cea mai populară și tradițională a acestui pasaj biblic identifică “zapisul cu poruncile Lui” cu Legea morală a vechiului legământ ( Decalogul ), incluzând și Sabatul Poruncii a patra, despre care se susține că Domnul Christos a desființat-o prin jertfa Sa.
Această interpretare, deși foarte populară printre bisericile evanghelice, ridică o serie de probleme serioase, aruncând o umbră asupra caracterului lui Dumnezeu. Dacă la cruce, Dumnezeu a șters Legea morală, înseamnă că El a lăsat lumea fără principii morale, ceea ce este un nonsens.
Umbra pe care această interpretare o aruncă asupra caracterului lui Dumnezeu este legată în acest caz și de inexistența unui cod moral unic pentru toți oamenii. O Lege morală care a existat și a funcționat doar în perioada cuprinsă între Sinai și Golgota ar face ca judecata finală a lui Dumnezeu să se facă pe criterii morale diferite. Oamenii care au trăit înainte de Sinai ar trebui să fie judecați fără Lege, evreii – după Legea dată pe Sinai, iar creștinii – după alte criterii morale. Unde ar mai fi atunci dreptatea lui Dumnezeu ?
O altă interpretare a pasajului biblic din Coloseni 2,14 , folosită mai ales de cei care apără valabilitatea Legii morale și în timpurile Noului Testament, identifică “zapisul cu poruncile Lui” cu setul de legi ceremoniale pe care Moise le-a dat poporului Israel și a căror valabilitate a expirat la cruce.
O dovadă adusă în favoarea acestei interpretări o reprezintă pasajul biblic din Deuteronomul 31,24-26: “După ce a isprăvit Moise în totul de scris într-o carte cuvintele legii acesteia, a dat următoarea poruncă leviților, care duceau chivotul legământului Domnului: “Luați cartea aceasta a legii și puneți-o lângă chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca martoră împotriva ta.”
Ceea ce ne atrage atenția în acest pasaj biblic este expresia “martoră împotriva ta” , expresie care ne trimite la afirmația lui Pavel din Coloseni 2,14: “care stătea împotriva noastră și ne era potrivnic”. Așadar, ce stătea împotriva noastră: Legea morală sau legea ceremonială ? Este evident că nu Legea morală aflată în chivot, ci legea ceremonială, aflată lângă chivot.
Această interpretare face deosebire, pe bună dreptate, între Legea morală ( Decalogul ), scrisă de Însuși Dumnezeu pe table de piatră ( vezi Exodul 31,18 ) și așezată în interiorul chivotului, și legea ceremonială, scrisă de Moise într-o carte și așezată lângă chivot. “Zapisul” nimicit pe cruce este, în această viziune interpretativă, nu Legea morală, ci cea ceremonială, singura despre care Biblia afirmă că stătea ca “martoră împotriva ta.”
Deși această interpretare este corectă în ansamblul ei, și ea ar putea arunca o umbră asupra caracterului lui Dumnezeu. Dacă prin “zapisul cu poruncile Lui” se înțelege legea ceremonială, dată și ea de Dumnezeu, înseamnă că Dumnezeu ar fi vinovat că a stabilit un legământ pe baza unor principii care erau împotriva poporului Său. Putea oare un Dumnezeu iubitor și îndurător să facă un lucru atât de nedrept ?
Să nu uităm însă că aici este vorba despre legi care își au originea în înțelepciunea și dreptatea lui Dumnezeu. Dacă unele legi omenești sunt împotriva omului, nu la fel putem spune despre legile divine, caracterizate de apostolul Iacov ca fiind “legea slobozeniei”, legea desăvârșită”, “legea împărătească” ( vezi Iacov 1,25; 2,8.12 ). Legile lui Dumnezeu pot fi împotriva omului doar în cazul în care omul le calcă cu bună știință, ajungând astfel sub condamnarea lor.
De fapt, ce semnifică “zapisul” pironit pe cruce ? Termenul “zapis” a fost tradus din grecescul “cheirographon”, întâlnit o singură dată în Biblie, în Coloseni 2,14. Studii recente, făcute de cercetători în literatura apocaliptică și rabinică, dovedesc faptul că acest termen nu se referă la un cod de legi ( Legea morală sau cea ceremonială ), ci la un “registru de păcate”, o evidență privind povara păcatelor săvârșite de om ( 1 ).
Unele traduceri ale Bibliei, cum este cea a lui Nițulescu, afirmă despre acest “zapis”: “și l-a ridicat din mijloc”, ceea ce ne trimite la imaginea unei săli de judecată în care mijlocul sălii era ocupat de martorul acuzării. Astfel, în contextul Epistolei către coloseni, “zapisul” care stătea împotriva noastră este martorul acuzator, registrul sau evidența păcatelor noastre, pe care Dumnezeu le-a șters cu sângele jertfei lui Christos, îndepărtându-l din sala de judecată.
Astfel, apostolul Pavel ne vorbește aici despre plenitudinea iertării oferite de Dumnezeu, care prin sângele curs pe Golgota a anulat , a înlăturat, a șters și a pironit pe cruce “zapisul” păcatelor noastre care era împotriva noastră, acuzându-ne. În felul acesta s-au împlinit cuvintele aceluiași apostol din Romani 8,1: “Acum dar nu mai este nicio osândire pentru cei ce sunt în Christos Iisus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului.”
Așadar, documentul “pironit” pe cruce nu este nici Legea, în general, nici Sabatul, în special, ci mai degrabă raportul păcatelor noastre prin ștergerea căruia am fost eliberați, iertați și mântuiți.
Lori Balogh
Referințe:
( 1 ) Samuele Bacchiochi, “Sabatul sub foc încrucișat”, Ed. Viață și Sănătate, București, 2001, pag. 262
Nu am inteles problema ridicata de dv. Sa inteleg ca „sarbatorile Domnului” erau scrise pe cele doua table ale legamantului din chivot ? Va rog sa fiti mai explicit. Multumesc !
Pe table erau scrise Legea si Poruncile Domnului; adica: cele 10 porunci, si sarbatorile Domnului pe care le bagati la legea ceremoniala; nimic mai fals. Dovada: Exod.24: 12.
nu este nici un om care sa tina legea si atunci ar intra contradictie cand zice apostolul Ioan ca cine zice ca nu are pacat adevarul nu sta in el,tot omul este pacatos si nici unul na putut tine legea
Legat de expresia ,,zapisul cu poruncile care a fost nimicit ” cred ca fratele Balogh are dreptate .
Si mie mi-ar fi placut sa ne cunoastem, frate Iacov. Si nu doar pe dv. as fi dorit sa va cunosc, ci pe multi dintre cititorii fideli ai blogului. Din nefericire, viata ne limiteaza in aceasta privinta. Totusi, prin harul lui Dumnezeu putem comunica prin mijloacele moderne puse la dispozitie de tehnologia moderna. Oricum, rugaciunea mea catre Bunul Dumnezeu este sa ne intalnim cat mai multi in Imparatia Tatalui nostru, unde, vom avea timp o vesnicie intreaga sa discutam fatza in fatza.
Cu stima,
Lori B.
Fratilor, eu cred ca a ne contrazice pe tema religiilor este impotriva voii lui Dumnezeu. Totusi, cred ca Biblia ii da dreptate lui Lori, desi eu nu sunt adventist, insa imi dau seama ca nu este bine sa ne ispitim unul pe altul. Ce este clar, Lori explica cu intelepciune ce inseamna a tine legea, fata de diferenta de a fi legalist. Domnul sa te binecuvanteze Lori ! Nu te laud, dar esti pintre putinii adventisti care marturisesc adevarul cum e scris. Poate pe viitor ne vom cunoaste. Mi-ar face deosebita placere.
Amin!!
Nici de cum zapis nu inseamna piatra caci Dumnezeu a scris pe cele doua placi de piatra cu degetul Sau.
Prin citirea acestor versete din Biblie, putem intelege că, de la crucificarea Lui Hristos, sa disfintat legea lui Dumnezeu si ca nu mai este valabilă.
Dar daca citim in Coloseni 2.14., aicea ne spune foarte clar ca este vorba despe un anume zapis care sa desfintat la crucificarea lui Hristos.
Traducere zapis; Document, dovadă scrisă, act… .
Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după Lege şi obiceiuri şi pe cel ce era deschis;(Jer.32.11)
şi am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în faţa lui Hanameel, fiul unchiului meu, în faţa martorilor care iscăliseră zapisul de cumpărare şi în faţa tuturor iudeilor care se aflau în curtea temniţei.(Jer.32.12)
După ce am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, am făcut Domnului această rugăciune:(Jer.32.16)
„O sută de măsuri de untdelemn”, a răspuns el. Şi i-a zis: „Ia-ţi zapisul şi şezi degrabă de scrie cincizeci.”(Luc.16.6)
Apoi a zis altuia: „Dar tu cât eşti dator?” „O sută de măsuri de grâu”, a răspuns el. Şi i-a zis: „Ia-ţi zapisul şi scrie optzeci.”(Luc.16.7)
Este foarte clar ca prin Zapis, Dumnezeu vorbeste despre cartea legii. (Deut.28.58-61.)
In această carte Moise a scris tot ce ia poruncit Dumnezeu, despre felul cum trebuia ca poporul să aducă jertfele de animale intrun mod plăcut Domnului, despre sărbători și Pastele evreiesc, despre blesteme, despre binecuvântări, despre felul cum trebuia sa slujească Marelui Preot si cei ce slujeau in Templu …
Deutronum 31.24-26.
Iosua 23.6.
Evrei 9.19.
Cuvântul Zapis nu are nici o legătura cu Cele Zece Porunci (Exodul 20.1-20.), pe care Dumnezeu Însuși lea scris cu degetul Său in piatra si sunt de natură Divină.
Exod 31.18.
Oamenii ca userul „nanuau2002” sunt confuzi si cu privire la propriile interpretari. Nimeni din cei ca el nu spune: „din moment ce nu ma bizuiesc pe faptele legii inseamna ca pot sa mint sa fur sa fac orice, ca doar nu mai sunt sub lege”. Nici unul dintre ei nu foloseste Col 2, 14 pentru a demonstra de exemplu ca daca a sters zapisul cu poruncile lui inseamna ca pot fura. Nu. Singura lor problema e doar cu sabatul. Asta ii deranjeaza si ii incurca.
La intrebarea: „Si care sunt poruncile lui?” s-a raspuns deja mai sus prin textele din Iacov 2, 10-13. Ce fel de porunci citeaza Iacov aici? Legile ceremoniale? Legea jubileului? Evident ca nu. Toate exemplele lui de porunci sunt din decalog, adica din tablele care contineau cele 10 porunci si care erau inima chivotului legamantului. Iacov face foarte clar faptul ca poruncile sunt cele 10 porunci. Pavel in Romani 7, cand arata ca legea da cunostinta pacatului da exemplu TOT DIN DECALOG. Nu exista alte exemple. Mai mult ca sa fie si mai clar Iacov duce rationamentul pana la capat si arata ca o credinta declarata poate fi verificabila : Iac 2:18 Arată-mi credinţa ta fără fapte şi* eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.”
Doar cine nu vrea nu intelege. Din fericire tot mai multi baptisti, penticostali sau alte biserici inteleg ca sabatul nu e ceva specific evreilor, ca e parte a legii care da cunostiinta pacatului, ca tablele legii erau in chivotul legamantului si defineau sfintenia lui Dumnezeu si ca nimic nu s-a schimbat in ce priveste aceasta lege.
Ca si cum nu ar fi de ajuns, apostolul Ioan in contextul judecatii spune:
* lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis şi s-a văzut chivotul legământului Său, în Templul Său. Şi au** fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pământ şi† o grindină mare. Apoc 11, 19.
Chivotul legamantului in Templul din cer? Ce era in chivot? Tablele legii. Cate, doar 9? Nici vorba.
Amin.Ma asteptam la asta.
Cred ca nu are sens sa continuam acest dialog. Observ ca nu vreti sau nu puteti intelege ceea ca v-am scris in comentariile anterioare cu privire la ce inseamna sa te bizui pe Lege. Asa ca voi renunta sa continui. Daca d-v sunteti linistit in privinta mantuirii, este foarte bine. Va doresc sa aveti parte de ea. Cat priveste „dezinformarea” de care ma acuzati, Domnul sa vada si sa judece cine este cel ce dezinformeaza: eu sau d-v.
Cu stima,
Lori B.
Si care sunt poruncile Lui?
Eu sunt linistit in constiinta mea,nu stiu dvs.cum sunteti pentru ca dezimformati pe cei care va asculta si citesc ce scrieti,sabatul este Biblic Vechi Testamental nu Nou Testamental.Deci:cine se bizuie pe faptele legii este sub blestem,ca e vorba de a Sabat ca e vorba de al saptelea an tot lege a fost.Isus ne-a facut slobozi si nu datoram nimic zilelor anilor mancarilor etc.
Exact acest lucru l-am spus si eu: Cei ce se bizuiesc pe ascultarea de Lege pentru a fi mantuiti sunt legalisti si au cazut din har. Insa daca un om asculta de Lege din dragoste fatza de Dumnezeu, nu pentru ca sa fie mantuit, ci tocmai pentru ca a fost mantuit prin harul lui Dumnezeu, este cu totul altceva.
„Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele” Cine are poruncile Mele si le pazeste, acela Ma iubeste…” Daca paziti poruncile Mele, veti ramanea in dragostea Mea, dupa cum si Eu am pazit poruncile Tatalui Meu si raman in dragostea Lui.” ( Ioan 14, 15. 21; 15,10 )
D-v doriti sa va linistiti constiinta pentru ca nu tineti Sabatul biblic, acuzandu-i pe adventisti ca nu tin anul sabatic ? Oare cum priveste Dumnezeu la atitudinea d-v ?
Legea slobozeniei este Legea morala care ne asigura libertate deplina daca ascultam de ea. Daca nu ascultam de ea, devenim robi ai pacatului.
Galateni3/10Caci toti cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sunt sub blestem; pentru ca este scris: „Blestemat este oricine nu staruie in toate lucrurile scrise in cartea Legii, ca sa le faca.Aici am citit.
Dar cum ramane cu aceia care in mod voit incalca legea si isi lucreaza pamantul al saptelea an,merg i iad?pentru ca Incalca legea si eu cunosc Adventisti multi dar nici unul nu implineste legea atunci pentru ca isi lucra pamantul in fiecare an.Ce parere aveti de legea slobozeniei?
Eu nu am pamant, insa stiu ca aceia care respecta aceasta prevedere data poporului evreu in vechime au mari binecuvantari si recolte bogate.
Unde ati citit in Biblie ca un om care asculta de cerintele lui Dumnezeu, exprimate in Legea Sa, este cazut din har ? Da, este cazut acela care face din ascultarea de lege un mijloc de mantuire. Este cazut din har un legalist. Insa cel care asculta de Lege din dragoste fatza de Dumnezeu si recunostinta fatza de ceea ce a facut Mantuitorul pe cruce, ramane in harul lui Christos. Biblia mea spune ca tocmai acel om care intoarce spatele Legii lui Dumnezeu in mod voit si permanent este cel care cade din har.
D-v, daca sunteti in har, asa cum pretindeti, nu mai ascultati de nicio lege a lui Dumnezeu ? Va permiteti sa faceti orice ? Va permiteti sa mintiti, sa furati, sa comiteti adulter, sa va inchinati la idoli, etc ? Nu cred asa ceva …Atunci de ce toata aceasta discutie impotriva Legii lui Dumnezeu ? Mai ales ca Pavel spune atat de clar: „Deci prin credinta desfiintam noi Legea ? Nicidecum . Dimpotriva, noi intarim Legea.” ( Romani 3,31 ). Iar apostolul Iacov scrie: „Caci cine pazeste toata Legea si greseste intr-o singura porunca, se face vinovat de toate. Caci Cel ce a zis: „Sa nu preacurvesti”, a zis si: „Sa nu ucizi”. Acum, daca nu precurvesti, dar ucizi, te faci calcator al Legii. Sa vorbiti si sa lucrati ca niste oameni care au sa fie judecati de o Lege a slobozeniei” ( Iacov 2, 10-13 )
Va rog, cu tot respectul, sa va reconsiderati pozitia fatza de Legea lui Dumnezeu, care este oglindirea caracterului Sau, care este vesnica si dupa care vor fi judecati toti oamenii la sfarsitul timpului de har. Nu este o problema minora, care poate fi trecuta cu vederea, ci dimpotriva, este o problema de viata si de moarte.
Cu stima,
Lori B.
O intrebare:dvs.va lucrati pamantul al saptelea an sau sunteti de acord ca nu exista oameni care sa nu isi lucreze pamantul al saptelea an?
Pai daca aveti nevoie de lege nu mai sunteti in har Corinteni 3:6″care ne-a şi făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al slovei, ci al Duhului; căci slova omoară, dar Duhul dă viaţa”.
Dumnezeu a ramas Acelasi, Legea a ramas aceeasi si pedeapsa pentru pacat a ramas aceeasi. Doar ca in mila Sa, Dumnezeu a intocmit un Plan al Mantuirii, in care pedeapsa pentru calcarea Legii ( pentru pacat ) a suferit-o Fiul lui Dumnezeu in locul omului. Aceasta este Evanghelia cea vesnica.
De Lege avem nevoie intodeauna, caci daca o ignoram, vom cadea din nou in pacat. Daca politistul de la circulatie te iarta o data si nu te amendeaza pentru ca ai calcat legea circulatiei, asta nu inseamna ca de aici inainte nu mai ai nevoie de legea circulatiei. Dimpotriva, faptul ca ai fost iertat o data, te obliga sa fii mai atent in viitor, ca sa nu calci din nou aceasta lege.
Dar dv ati spus ca Dumnezeu e acelas si nu se schimba,nu ar socoti pacatos pe cel care nu se tine de lege,adica nu il omoara pe pacatos,este tot o lege data de Dumnezeu?Dupa primirea adevarului mai are omul nevoie de lege sau de Duhul Adevarului,Duhul Harului?
Dumnezeu a dat legea, insa statul evreu a aplicat-o. De ce nu este omorat pacatosul astazi ? Pentru ca, asa cum v-am explicat, nu acesta este rolul bisericii. Doar statul poate aplica aceasta pedeapsa, daca vrea.
Cat priveste mantuirea, ea este doar prin har. Legea nu mantuieste pe nimeni, insa are rolul ei important: ne arata cat suntem de pacatosi si, prin aceasta, Duhul Sfant ne conduce la cruce, ca sa fim mantuiti prin credinta, prin har. Fara cunostinta Legii, adica a voiei lui Dumnezeu, nu ne-am da seama ca suntem pacatosi si nu am simti nevoia dupa jertfa mantuitoare de pe cruce.
Dar nu statul a dat legea pedepsei cu moartea ci Dumnezeu,de ce daca ziceti ca legea a ramas si biserica este separata de stat nu se mai omoara pacatosul?Legea este din cate stiu eu un lucru potrivnic harului si invers,nu se impaca,omul este mantuit prin lege sau har?ca daca este prin har legea nu mai are putere si nu imi este de folos
Da, Legea morala a ramas aceeasi, dupa cum Cel care a dat-o ” este Acelasi ieri, azi si in veci” ( Evrei 13,8 ). De asemenea, tot Scriptura ne invata ca „plata pacatului este moartea…” ( Romani 6,23 ). Deci, din punctul acesta de vedere, lucrurile nu s-au schimbat cu nimic. Orice calcare de lege atrage dupa sine pedeapsa cu moartea. Dumnezeu a hotarat acest lucru, nu omul. Insa, prin jertfa lui Christos, pacatosul primeste har, iar pedeapsa care trebuia sa cada peste om a fost preluata de Fiul lui Dumnezeu pe cruce.
De ce in vechime oamenii erau omorati pentru calcarea Legii, iar astazi nu ? Trebuie sa intelegem un lucru important: In vechiul Israel, legile lui Dumnezeu erau si legile statului. Calcarea unei legi divine era pedepsita de stat, la fel cum statele pedepsesc si astazi diferite infractiuni. Astazi, nu mai exista aceeasi situatie. Biserica este separata de stat si ea nu are autoritatea sa pedepseasca pe cei ce calca Legea lui Dumnezeu. Doar puterea civila, prin institutiile statului, poate face acest lucru. Bineinteles, daca puterea civila are legi compatibile cu Legea lui Dumnezeu…
Cu stima,
Lori B.
Sa inteleg ca legea a ramas asa cum era si daca cineva pacatuieste trebuie omorat cu pietre?
Amin !
este o mare mangaiere pt sufletul meu tot ce citesc! multumesc si inca un multumesc pt carte! o zi buna lori!
aveti dreptate doar Dumnezeu conteaza salutari cu stima
Nu cunostintele mele conteaza. Ele sunt doar o picatura intr-un ocean al cunoasterii. Ceea ce este important este adevarul lui Dumnezeu si pentru el Ii sunt recunoscator Lui.
sunt uimit de cunostiintele dv. imi plac la nebunie o adevarata mangaiere pt suflet o zi buna,lori!
Aceasta explicatie mi-a prins foarte bine.
Domnul sa va binecuvanteze.
MULTUMIM !!!!