Contact

Mesajele care doriti sa nu fie publice pot fi scrise pe oricare din paginile blogului. Mesajul dv. nu va fi public decat daca dv. doriti acest lucru si daca noi dam acceptul. Adresa veche de e-mail nu va mai functiona din cauza spam-urilor si a mesajelor neadecvate.

Dincolo de Orizont

96 Responses to Contact

  1. Bogdan Ciuca says:

    Buna seara,

    Sunt fiul scriitorului Mihai Ciuca (1962-2021) si ma aflu printre persoanele care se ocupa de lansarea ultimei sale carti, „Baptistii din Romania: Pionierii” (mai multe informatii pe https://istoriabaptistilor.ro/carti/baptistii-din-romania).

    Va contactez in legatura cu postarea unei stiri / link pe site. De asemenea, eram curios daca ati fi dispus si la o colaborare platita pentru promovarea site-ului / cartii, printr-un banner sau alte modalitati.

    Astept raspunsul dvs pe e-mail. Multumesc!

    Cu respect,
    Bogdan Ciuca

  2. Florin Micliuc says:

    Un ultim cuvânt.
    Și Dumnezeu „pedepseste”, dar nu așa cum ne închipuim noi, ci respectând alegerea noastră, o alegere definitivă și ireversibilă. Se retrage cu lacrimi în ochi și trist pentru că știe că nu mai e nimic de făcut. Cum plângea Isus pentru Ierusalim. Așa se oprește curentul, nu ca o decizie judecătorească aspră, ci cu părere de rău și suferind din cauza asta. Vezi Deut. 31,17-18.

  3. Lori Balogh says:

    Stimate frate in Domnul,
    Eu am pus o intrebare simpla la care asteptam un raspuns la fel de simplu si concret. In schimb, dvs. dezvoltati o serie intreaga de idei (cu multe dintre ele sunt de acord, de altfel! ), astfel incat raspunsul asteptat sa fie diluat in multimea frazelor. Totusi am retinut doua idei prezentate de dvs.
    1) „Dumnezeu „lasă să cadă foc din cer”, deci îngăduie acest lucru, dar nu este focul lui, ci este un foc străin, o lucrare străină Lui, care topește și curăță pământul.” – sustineti dvs.
    E adevarat ca lucrarea de eliminare a pacatului si curatarea Universului de orice urma de rau, astfel incat „nu va lasa nici radacina nici ramura” ( Maleahi 4,1 ) este o lucrare straina de caracterul lui Dumnezeu, „o lucrare ciudata” si „nemaiauzita” ( Isaia 28,21 ). Insa daca focul de la urma nu este focul lui Dumnezeu, ci un „foc strain”, cine este la originea lui? Satana? Sau o alta forta din Univers?
    2) „Pentru Dumnezeu este de ajuns să-și retragă mâna protectoare, și sursa de alimentare a vieții a disparut. Plastic vorbind oprește curentul și suflarea de viață este retrasă.” – sustineti dvs.
    Cand eu am afirmat ca Dumnezeu, in calitate de Creator si Izvor al vietii are dreptul sa retraga suflarea de viata, dvs. ati spus ca El nu omoara pe nimeni. Nu mai inteleg nimic. Daca Dumnezeu „opreste curentul si suflarea de viata este retrasa”, acest lucru nu inseamna ca El ia decizia de a pune capat existentei unei creaturi?
    Ceea ce nu inteleg la cei care sustin ca Dumnezeu nu pedepseste pe nimeni si nu omoara pe nimeni este teama de a asocia dragostea lui Dumnezeu cu ideea de pedeapsa. Cele doua nu se exclud in cazul lui Dumnezeu. Dimpotriva, dragostea Sa desavarsita cere, in conditii de forta majora cum sunt cele ale existentei pacatului, sa intervina pentru a frana pacatul si a asigura fericirea creaturilor Sale.
    Pentru mine, faptul ca Dumnezeu stie, poate si doreste sa pedepseasca pacatul prin interventie directa, nu doar lasand consecintele sa-si faca lucrarea, este dovada dragostei Sale supreme. Eu nu Ii slujesc din teama, ci din convingerea profunda ca este un Dumnezeu al dragostei, dar si al dreptatii.
    „Si ati uitat sfatul pe care vi-l da ca unor fii: „Fiule, nu dispretui pedeapsa Domnului si nu-ti pierde inima cand esti mustrat de El. Caci Domnul pedepseste pe cine-l iubeste si bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeste. Suferiti pedeapsa: Dumnezeu Se poarta cu voi ca si cu niste fii. Caci care este fiul pe care nu-l pedepseste tatal?” ( Evrei 12, 5-7 )
    Am inteles care este conceptia dvs. cu privire la ideea de pedeapsa divina si doresc sa incheiem aici acest dialog. Sa-L lasam pe Dumnezeu sa fie Dumnezeu si sa lasam Cuvantul Sau asa cum l-a lasat El.
    Cu stima,
    Lori B.

  4. Florin Micliuc says:

    COMPLETAT
    Întrebare: Dacă la sfârșitul mileniului Satana va fi pe pamant și va fi aruncat el însuși in focul care va curăța pământul, cine va aprinde acel foc, având in vedere ca textul din Apoc. 20,7-10 spune ca focul se va pogorâ din cer? Cine-l va arunca pe Satana in iazul de foc?

    Raspuns: Vă puteți închipui ce s-ar întâmpla dacă elanul distructiv al lui Satana n-ar fi temperat de îngerii lui Dumnezeu, care țin vânturile. Prin accidente nucleare sau războaie atomice, planeta noastră ar fi fost demult distrusă prin foc. Deci raspunsul ar fi că Satana, demonii și oamenii păcătoși înviați, vor declanșa acel foc care coboară din cer. Bombele atomice de la Hiroshima si Nagasaki, nu au explodat când au atins solul, ci în atmosferă, mult deasupra solului, ceea ce pare „o minge de foc”, cum o descrie EGW intr-una din viziuni. https://m.egwwritings.org/ro/book/2708.68
    Va dați seama cum se vede când plouă cu asemenea mingii de foc.
    Legat de Satana, se pare că aliații lui din totdeauna, când vor realiza că Satana i-a înșelat și visurile lor se spulberă, se vor întoarce împotriva lui, și se vor răzbuna, aruncându-l in focul care va cuprinde tot pământul.

    Dovezi care confirmă intervenția îngerilor in protejarea planetei.

    https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/enigme-legate-de-explozia-de-la-cernobal-se-vorbeste-chiar-de-distorsiuni-temporale–5399.html

    „Dacă Satana și oștile sale ar fi fost lăsați să culeagă pe deplin roadele păcatului lor, ei ar fi pierit; dar ființele cerești n-ar fi înțeles pe deplin că acesta a fost rezultatul inevitabil al păcatului.” (EGW, DA, pag. 766)

    Acest lucru însă se va întâmpla la sfârșit când Dumnezeu se va retrage complet și definitiv, lăsând Răul sa se amplifice, până la autodistrugere. (Deut.31,17-18)

    Cand Ierusalimul ceresc va ateriza pe muntele Sionului, nu va dezvolta nici un foc mistuitor.
    Dimpotrivă el este atacat de păcătoșii din toate timpurile cu cele mai sofisticate arme născocite vreodată de mintea bolnavă a omului păcătos.

    Dumnezeu „lasă să cadă foc din cer”, deci îngăduie acest lucru, dar nu este focul lui, ci este un foc străin, o lucrare străină Lui, care topește și curăță pământul.
    EGW spune că a văzut „mingi de foc”, care nu pot fi decât explozii nucleare, care au loc în atmosferă și topesc pământul.
    Ierusalimul va pluti ca o arcă pe marea incandescentă, fără să fie afectat, la fel cum cuptorul lui Nebucadnețar n-a putut nici macar sa-i facă pe cei trei tineri credincioși, să miroasă a ars.

    Trebuie să renunțăm la această viziune insuflată de Satana, și adoptată de toate bisericile, cum că Dumnezeu în mânia lui va pedepsi cu foc pe cei păcătoși.

    Caracterul lui Dumnezeu este eminamente pașnic și defensiv. La El nu există noțiunea de legitimă apărare, când, credem noi, ar fi permisă violența. El poate impiedica să se ajungă acolo.

    „Războiul” din cer nu a fost decât o astfel de măsură, la fel cum a fost și în cazul lui Adam și Eva, care nu au mai avut acces la pomul vieții și mai apoi la Grădina Edenului. De ce? Pentru că odată inoculate ideile lui Satana, omul devine de frică dușmanul lui Dumnezeu. Omul păcătos crede că Dumnezeu îi amenință viața, și atunci subconștient apare dorința ca acest Dumnezeu să dispară, dacă se poate chiar omorât, așa cum s-a întâmplat la întruparea Fiului lui Dumnezeu. Urmăreau tot timpul să-L omoare, spune Biblia, ceea ce au și reușit până la urmă.

    Pentru Dumnezeu este de ajuns să-și retragă mâna protectoare, și sursa de alimentare a vieții a disparut. Plastic vorbind oprește curentul și suflarea de viață este retrasă. Când lumina se stinge, apare întunericul, groaza și moartea. Nu doresc nimănui să experimenteze retragerea completă a Duhului Sfânt de la un om. Este ceva groaznic. Ați citit in Biblie, cum in prezența lui Isus demonii schelencăiau ca niște câini fără stăpân speriați.
    Aceiași frică de moarte îl stăpânește și pe Satana. Ceea ce îl face să fie și mai periculos. E ca un leu turbat si hăituit, care știe că nu mai are mult de trăit, spune Biblia.

    Să nu înțeleagă cineva de aici că suflarea de viață și Duhul sunt același lucru. Ele întrețin doar viața, fizică și spirituală.

    Biblia spune că la Dumnezeu nu este umbră de schimbare sau mutare. El nu își schimbă caracterul in functie de împrejurări. Isus spune că a venit să descopere „NUMELE TATĂLUI”, adică caracterul Lui. (Ioan 17,6) Va puteți închipui că Tatăl este tot un Miel, blând și smerit? Aceasta este neprihănirea Lui, pe care vrea să ne-o dăruiască și nouă, că să putem reflecta din nou chipul Lui. Aceasta se capătă prin credință, dar acea credință, care îl lasă pe El sa fie totul in toate.

    A trăi prin credință înseamnă să trăiești, că și cum Dumnezeu ar fi singurul tău sprijin. Ca Avram in pustie, sau pe vremea Judecatorilor. El sa fie Împăratul, Medicul suprem, Judecătorul si Protectorul nostru. Cand ne facem noi Dumnezei, și ne luam viața în propriile mâni, Îl dezonorăm. El se retrage atunci din viața noastră, pentru că nu dorește să împartă cu nimeni această onoare. De aceea spune, acceptați neprihanirea și împărăția Mea, și vă voi da tot ce aveți nevoie. (Matei 6,33)

  5. Florin Micliuc says:

    Vă puteți închipui ce s-ar întâmpla dacă elanul distructiv al lui Satana n-ar fi temperat de îngerii lui Dumnezeu, care țin vânturile. Prin accidente nucleare sau războaie atomice, planeta noastră ar fi fost demult distrusă prin foc.
    https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/enigme-legate-de-explozia-de-la-cernobal-se-vorbeste-chiar-de-distorsiuni-temporale–5399.html

    „Dacă Satana și oștile sale ar fi fost lăsați să culeagă pe deplin roadele păcatului lor, ei ar fi pierit; dar ființele cerești n-ar fi înțeles pe deplin că acesta a fost rezultatul inevitabil al păcatului.” (EGW, DA, pag. 766)

    Acest lucru însă se va întâmpla la sfârșit când Dumnezeu se va retrage complet și definitiv, lăsând Răul sa se amplifice, până la autodistrugere. (Deut.31,17-18)

    Cand Ierusalimul ceresc va ateriza pe muntele Sionului, nu va dezvolta nici un foc mistuitor.
    Dimpotrivă el este atacat de păcătoșii din toate timpurile cu cele mai sofisticate arme născocite vreodată de mintea bolnavă a omului păcătos.

    Dumnezeu „lasă să cadă foc din cer”, deci îngăduie acest lucru, dar nu este focul lui, ci este un foc străin, o lucrare străină Lui, care topește și curăță pământul.
    EGW spune că a văzut „mingi de foc”, care nu pot fi decât explozii nucleare, care au loc în atmosferă și topesc pământul.
    Ierusalimul va pluti ca o arcă pe marea incandescentă, fără să fie afectat, la fel cum cuptorul lui Nebucadnețar n-a putut nici macar sa-i facă pe cei trei tineri credincioși, să miroasă a ars.

    Trebuie să renunțăm la această viziune insuflată de Satana, și adoptată de toate bisericile, cum că Dumnezeu în mânia lui va pedepsi cu foc pe cei păcătoși.

    Caracterul lui Dumnezeu este eminamente pașnic și defensiv. La El nu există noțiunea de legitimă apărare, când, credem noi, ar fi permisă violența. El poate impiedica să se ajungă acolo.

    „Războiul” din cer nu a fost decât o astfel de măsură, la fel cum a fost și în cazul lui Adam și Eva, care nu au mai avut acces la pomul vieții și mai apoi la Grădina Edenului. De ce? Pentru că odată inoculate ideile lui Satana, omul devine de frică dușmanul lui Dumnezeu. Omul păcătos crede că Dumnezeu îi amenință viața, și atunci subconștient apare dorința ca acest Dumnezeu să dispară, dacă se poate chiar omorât, așa cum s-a întâmplat la întruparea Fiului lui Dumnezeu. Urmăreau tot timpul să-L omoare, spune Biblia, ceea ce au și reușit până la urmă.

    Pentru Dumnezeu este de ajuns să-și retragă mâna protectoare, și sursa de alimentare a vieții a disparut. Plastic vorbind oprește curentul și suflarea de viață este retrasă. Când lumina se stinge, apare întunericul, groaza și moartea. Nu doresc nimănui să experimenteze retragerea completă a Duhului Sfânt de la un om. Este ceva groaznic. Ați citit in Biblie, cum in prezența lui Isus demonii schelencăiau ca niște câini fără stăpân speriați.
    Aceiași frică de moarte îl stăpânește și pe Satana. Ceea ce îl face să fie și mai periculos. E ca un leu turbat si hăituit, care știe că nu mai are mult de trăit, spune Biblia.

    Să nu înțeleagă cineva de aici că suflarea de viață și Duhul sunt același lucru. Ele întrețin doar viața, fizică și spirituală.

    Biblia spune că la Dumnezeu nu este umbră de schimbare sau mutare. El nu își schimbă caracterul in functie de împrejurări. Isus spune că a venit să descopere „NUMELE TATĂLUI”, adică caracterul Lui. (Ioan 17,6) Va puteți închipui că Tatăl este tot un Miel, blând și smerit? Aceasta este neprihănirea Lui, pe care vrea să ne-o dăruiască și nouă, că să putem reflecta din nou chipul Lui. Aceasta se capătă prin credință, dar acea credință, care îl lasă pe El sa fie totul in toate.

    A trăi prin credință înseamnă să trăiești, că și cum Dumnezeu ar fi singurul tău sprijin. Ca Avram in pustie, sau pe vremea Judecatorilor. El sa fie Împăratul, Medicul suprem, Judecătorul si Protectorul nostru. Cand ne facem noi Dumnezei, și ne luam viața în propriile mâni, Îl dezonorăm. El se retrage atunci din viața noastră, pentru că nu dorește să împartă cu nimeni această onoare. De aceea spune, acceptați neprihanirea și împărăția Mea, și vă voi da tot ce aveți nevoie. (Matei 6,33)

  6. Lori Balogh says:

    In Apocalipsa 20,7-10 gasim scris: „Cand se vor implini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat si va iesi din temnita lui, ca sa insele neamurile care sunt in cele patru colturi ale pamantului, pe Gog si pe Magog, ca sa-i adune pentru razboi. Numarul lor va fi ca nisipul marii. Si ei s-au suit pe fatza pamantului si au inconjurat tabara sfintilor si cetatea prea iubita. Dar din cer s-a pogorat un foc care i-a mistuit. Si diavolul, care-i insela, a fost aruncat in iazul de foc si de pucioasa, unde este fiara si prorocul mincinos. Si vor fi munciti zi si noapte in vecii vecilor.”

    Intrebarea mea pentru dvs. este: Daca la sfarsitul mileniului Satana va fi pe pamant si va fi aruncat el insusi in focul care va curata pamantul, cine va aprinde acel foc, avand in vedere ca textul spune ca focul se va pogora din cer? Cine-l va arunca pe Satana in iazul de foc?

  7. Florin Micliuc says:

    În condițiile acestei dispute cosmice, încă în desfășurare, iubirea a ales sa fie fidelă idealurilor ei (vezi predica de pe munte și 1Cor.13), respectă libertatea de alegere și deschide o portiță de salvare/reabilitare pentru cei care au ales greșit și regretă acest lucru.

    Păcatul a fost izolat pe această planetă, că intr-un laborator de maximă securitate si lăsat să fermenteze, până la explozia finală, plastic vorbind.

    Dar până atunci, pentru a rezolva temeinic problema păcatului, consecințele lui trebuiesc expuse in așa fel, încât o reeditare a alegerii lui să fie practic imposibilă.

    Cum spunea cineva, păcatul și păcătoșii nu pot fi eliminați prin foc, apă sau sabie, ci printr-o alegere liber consimțită, în cunoștință de cauză a guvernării iubirii, și nu a fricii.

    Pomii vor fi în continuare in grădină, așa cum EGW spune că a văzut in alte lumi vizitate, dar necăzute in păcat. Pentru că libertatea de alegere rămâne, dar nimeni nu va mai face uz de ea in sens negativ.

    „Dragostea nu va pieri niciodata”, spune Pavel, pe când Răul are in el germenele autodistrugerii. „Plata păcatului este moartea” și „veți muri negresit”, vor fi în sfarsit înțelese ca fiind consecința despărțirii de Dumnezeu, izvorul vieții, și nu ca o pedeapsă instituită de Dumnezeu, de care se poate scapa prin răscumpărare.

    Concret acum, păcatul nu poate amenința existența „întregii Creații”, pentru că acest lucru este posibil doar dacă ar amenința existența Creatorului.
    Mai degrabă să ne întrebăm, dacă o creatură poate exista inafara prezențeii și voinței lui Dumnezeu.
    Este adevarat însă că poate amenința existența noastră, de copii ai lui Dumnezeu pe această planetă, dar a avea soarta lui Isus nu ne mai sperie, pentru că există și o înviere. Ar putea un rob sa aiba o soartă mai bună decat stăpânul? Poate cei din ultima generație, care nu vor gusta moartea. Copiii lui Dumnezeu care au dragostea si duhul Său, chiar dacă vor muri, vor trăi.

    Închei cu acest imn de laudă adus iubirii lui Dumnezeu:
    „Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe brațul tău; căci dragostea este tare ca moartea, și gelozia este neînduplecată ca Locuința morților; jarul ei este jar de foc, o flacără a Domnului. Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, și râurile n-ar putea s-o înece; de ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste, tot n-ar avea decât dispreț.” Cântarea Cântărilor 8,6-7

  8. Lori Balogh says:

    In conceptia dvs., ce ar trebui sa faca dragostea adevarata atunci cand pacatul ia amploare si ameninta nu doar fericirea copiilor lui Dumnezeu, ci insasi existenta lor si a intregii Creatii?

  9. Florin Micliuc says:

    Folosirea nepotrivită sau inadecvată a numelui lui Dumnezeu este o încălcare a poruncii a treia din Decalog.
    Dacă susținem că Dumnezeu își îneacă copiii neascultători, îi arde cu foc sau ii taie cu sabia, până nu mai rămâne nici unul, il acuzăm pe Dumnezeu de fapte foarte grave, care îi afectează „Numele” in fața întregului Univers.

    Exod 20,7
    „Să nu iei în deșert Numele Domnului Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui.”

    „Numele lui Dumnezeu nu reprezintă doar o sumă de vocale și consoane, fără nici o semnificație deosebită, așa cum se întâmplă in cele mai multe cazuri cu noi, oamenii. Numele lui Dumnezeu cuprinde diferite trăsături ale caracterului Sau, diferite atribute ale naturii Sale divine, precum și diferite lucrări pe care El le face in favoarea omului păcătos.”
    https://www.loribalogh.ro/2010/11/decalogul-porunca-a-treia-respect-fata-de-numele-lui-dumnezeu-15/

    Copiii credincioși ai lui Dumnezeu din ultima generație, simbolizată de cei 144000, poartă numele (caracterul) Tatălui și al Fiului pe frunte, nu s-au întinat cu femei (biserici apostate), merg după Isus oriunde merge El (au vîndut tot și Îl urmează), și cel mai important, nu mai cred „minciuna” lui Satana despre caracterul lui Dumnezeu.

    Apocalipsa 14:1
    „Apoi m-am uitat și iată că Mielul stătea pe muntele Sionului; și împreună cu El stăteau o sută patruzeci și patru de mii, care aveau scris pe frunte Numele Său și Numele Tatălui Său.”

    Apocalipsa 14,4-5
    „Ei nu s-au întinat cu femei, căci sunt verguri și urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost răscumpărați dintre oameni, ca cel dintâi rod pentru Dumnezeu și pentru Miel.
    Și în gura lor nu s-a găsit minciună, căci sunt fără vină înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu.”

  10. Florin Micliuc says:

    Hristos in voi, nădejdea slavei.
    (Coloseni 1,27)

    Cum am putea să ajungem vreodată părtași de natură divină, dacă nu cunoaștem adevăratul caracter al lui Dumnezeu, și credem mai departe o MINCIUNĂ? Majoritatea creștinilor cred că Dumnezeu ia viața și frica de pedeapsă îi motivează să nu păcătuiască.

    Apocalipsa 14:5
    Și în gura lor nu s-a găsit MINCIUNĂ, căci sunt fără vină înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu.

  11. Florin Micliuc says:

    Pledoarie pentru adevăratul caracter al lui Dumnezeu.

    Dumnezeu este sursa vieții, dar și salvator, al celor care conștient sau inconștient aleg moartea. Pentru El și un sinucigaș, este doar un copil care nu știe ce face.

    Noi putem să oprim deliberat aparatele la terapie intensivă, pentru că suntem limitați din toate punctele de vedere. Dar DUMNEZEU nu este.

    El oprește accesul la pomul vieții și apoi la gradina Edenului, dar il însoțește invizibil pe Adam și in cele mai disperate situații, pentru că este copilul Lui, chiar dacă este ticălos, orb și gol.

    Pentru noi, dacă pe patul de spital este un străin sau propriul copil, nu este totuna. Pentru Dumnezeu nu există străin, toți oamenii sunt copiii Lui. Să nu uităm, gândurile Lui nu sunt gândurile noastre.

    Și chiar dacă pacientul a murit, spune un cuvânt sau se bagă lângă el in pat, și il resusciteaza cu caldura corpului Său, cum a făcut Ilie, și il readuce la viață.

    Chiar dacă spune, „lasă morții să-și îngroape morții”, El este în stare să moară pentru acești morți vii, pentru a reaprinde in ei dorul de viață.

    Nici nu ne dăm seama cât de periculos este gândul, că Dumnezeu dă și ia viața. Așa a apărut sintagma, „eu te-am făcut, eu te omor”, pentru că spre deosebire de îngeri, asemenea lui Dumnezeu, și noi putem in anumite limite genera viață. Dar și putând in acest fel să înțelegem mai bine responsabilitatea imensă pe care o are Dumnezeu, atumci când dă și întreține viața copiilor Săi.

    Există două situații, când Dumnezeu nu mai poate face nimic. Ruina adusă de păcat. Cazul lui Cain si Iuda, care ruinați fiind de păcat, nu mai cred că pot fi salvați și resping mijlocirea duhului sfânt și colacul de salvare.
    Și cazul lui Satan, care ruinat fiind de păcat nu mai poate avea pocaința sinceră care schimbă inima. El cere iertare și vrea să se întoarcă, dar doar din interes sau de frică. Si dacă i s-ar îndeplini dorința, ar lua-o iar de la capăt cu ce știe el mai bine.

    Dacă Dumnezeu nu ucide, ci doar ia viața (ce buni suntem noi cu Dumnezeu, El are voie să calce porunca), de ce in VT caananiții sunt măcelariți de israeliți la indemnul aparent al lui Dumnezeu? Cum se simțea un israelit când se întorcea acasă la familia lui cu mâinile pline de sânge? Se incalca in acest caz porunca „sa nu ucizi”? Cum se simțeau popoarele din jur la vederea acestor atrocități? Dacă ucizi in numele lui Dumnezeu, nu e păcat !? Exemplu urmat mai târziu de cruciați și inchiziție în eliminarea ereticilor si necredincioșilor. (Patriarhul Kiril al Moscovei spune și astăzi, că cine merge front și moare ca un erou, ajunge mai repede în cer. Știam că doar teroriștii musulmani au acest „drept”.)

    Moise nu a fost de acord ca Dumnezeu să omoare poporul rebel ieșit din Egipt, preferând să moară el însuși. Urmașii lui însă nu pun sub semnul întrebării aceste „ordine”. Iosua putea și el să spună la fel ca Moise. Avram nu pune nici el intrebari, ci e gata să-și ucidă propriul copil, fără să aibă gândul lui Moise. Nici noi astăzi nu ne întrebăm dacă in spatele atâtor crime stătea Mielul blând și smerit, care este Domnul Isus, imaginea vie a Tatălui din cer. Pentru că și noi manifestăm acelasi spirit de buni executanți, când este vorba de făcut dreptate si pedepsirea unor vinovați, fără să ne gândim de ce duh suntem însuflețiți. (Luca 9,55)

  12. Lori Balogh says:

    Cred ca trebuie sa fim atenti cu folosirea verbului „a ucide” in dreptul lui Dumnezeu. Si aceasta pentru simplul motiv ca doar creaturile care nu pot da viata pot fi acuzate de crima si ucidere ( vezi Satana „ucigas” – Ioan 8,44 ). Dumnezeu, in calitatea de Creator si Izvor al vietii, are tot dreptul sa retraga viata de la o creatura care s-a desprins de El in mod iremediabil. Cand El face acest lucru, nu savarseste o crima, NU UCIDE. Isi retrage viata, respectand liberul arbitru al creaturii Sale.

  13. Florin Micliuc says:

    Ce mi-a descoperit Dumnezeu prin anul 2000, fără să știu de „teologia ultimei generații.

    http://florin.heimat.eu/Adepre.htm

    Ulterior am citit cărțile lui Herbert Douglas, M.L. Andreasen, etc., care se ocupau cu acest aspect al indreptățirii lui Dumnezeu prin poporul ultimei generații.

    După 20 de ani am descoperit că fără cunoașterea deplină a Tatălui și Fiului (Vezi Ioan 17,3), nu este posibilă atingerea desăvîrșirii așteptată de Dumnezeu. Pentru că eu nu pot să iau Legea și pe Isus ca indreptar și model de viețuire, dacă știu și cred că Tatăl și Fiul ucid. Da, își ucid copiii când devin indezirabili și irecuperabili. Nu pot să fiu de acord cu așa ceva, chiar dacă ar face-o ca să le scurteze suferința. Cum să lași un asemenea Dumnezeu să locuiască în inima ta și să-ți modeleze viața.

    Aici intervine un al doilea aspect foarte important, pe lângă caracterul celor doi, anume IDENTITATEA. Valoarea in ochii lui Dumnezeu este dată in primul rând de identitatea noastră, și nu de realizările noastre. Dumnezeu spune și despre noi, tu ești fiul meu prea iubit, cum aș putea să te uit (Israele) și să te scot de la inima mea, chiar dacă nu îmi găsesc plăcerea in tine, precum in Fiul meu întâi născut.

    Relația TATĂ-FIU este foarte importantă pentru impresia asupra inimii noastre. (Vezi Ioan 3,16) Se spune că aprecierea noastră este direct proporțională cu darul sau sacrificiul făcut de cineva. Aici intervine Trinitatea, care face imposibilă filiația reală a Fiului. Cum pot eu să apreciez gestul Tatălui care dă ceva mai puțin decât un Fiu literal, adică dă un alt Dumnezeu, care joacă rolul de Fiu, și care nici nu moare cu adevărat, pentru că este nemuritor?

    Vedeți cum se leagă toate, caracter, identitate, filiație? Dacă o piesă din acest puzzle lipsește, desăvârșirea așteptată de Dumnezeu din partea copiilor săi, este cu siguranță imposibilă.
    Fără îndreptățirea lui Dumnezeu în fața întregului Univers, lucrarea Sa pe acest Pământ nu poate fi încheiată.

  14. Florin Micliuc says:

    CARACTERUL LUI DUMNEZEU
    Cum judecă pe cei vinovati ?
    Ne putea ierta și fără sacrificiul Fiului Său ?

    În NT avem exemplul femeii prinsă în preacurvie, unde pedeapsa după lege era uciderea cu pietre. Isus anulează pedeapsa, nici macar nu o condamnă, ci doar îi recomandă să nu mai păcătuiască.
    El care era fondatorul legii, trebuia măcar sa-i spună femeii: te-am scăpat de la moarte, dar du-te acum la preot și adu o jertfă de ispășire, pentru iertarea pacatului. Dar nu o face. De ce oare?

  15. Florin Micliuc says:

    Mă bucur că acceptați dialogul, sper sa fie cat mai constructiv. Și eu am avut această „zbatere”, pentru că nu puteam armoniza VT cu NT. Dar cea mai mare piedică a fost înțelegerea convențională pe care o aveam despre dreptate, insuflată și acceptată de mic copil, mai apoi consfinta de biserică (Labirint), și pe care o consideram de origine dumnezeiască. Pentru a depăși aceste piedici am luat două repere, iubirea exclude orice fel de violență, chiar și verbală, pentru că generează frică, și doi, modelul și etalonul pentru iubire, adevăr si dreptate, care este Domnul Isus. (și eu am crezut că Isus la prima venire a fost salvator, iar la a doua va fi judecător și foc mistuitor). Deasemenea am luat ca îndrumător Duhul Adevărului, și am lăsat la o parte toate prejudecățile. Am fost deasemenea ajutat și de alți frați și surori mai avansați în acest domeniu de cercetare. În acest fel am recitit și revăzut toată biblia, găsind răspuns la (aproape) toate relatarile, care aparent contrazic sau deformează adevăratul caracter al lui Dumnezeu.

    Acum legat de cele două aspecte menționate de dvs..
    La primul este mai simplu de răspuns, Satana ii face pe oameni să pacatuiască, și cand devin irecuperabili pentru Dumnezeu, nu are nici o remușcare să-i omoare, pentru a putea da vina mai apoi pe Dumnezeu. Așa se explică, potopul, Sodoma, plăgile din Egipt, măcelul din Caanan, etc. etc.. Să nu subestimăm perfidia lui Satan.
    Există doua forme de guvernare, prin frică, Satan, și prin iubire, Dumnezeu, care nu obosește iertând, 70×7, practic infinit. Bineinteles dacă regretăm sincer, din toată inima, și nu ca Adam, care încearcă să se disculpe și să dea vina pe altii pentru greșeala sa.

    Legat de folosirea violenței, gen constrângere, pentru a salva pe cineva cred nu este în acord cu respectarea liberului arbitru. Vezi pilda fiului risipitor. Cred că mustrarea și pedeapsa nu pot fi justificate cu dictonul „scopul scuză mijloacele”. Poate chiar închide portița de întoarcere. Mustrarea și pedeapsa trebuiesc văzute ca un necaz îngăduit de Dumnezeu prin retragerea sa parțială, până ne vine mintea la cap, cum se zice. Zicala cu „bătaia e ruptă din rai” și versetele legate de nuia, cred că sunt cotraproductive. Cred că nimeni nu vrea sa fie ascultat de frică. Din moment ce Dumnezeu acordă libertate de alegere, nu ne poate pedepsi că am ales contrar voinței Sale. Cred că ne pedepsim singuri alegând compania celui rău. Biblia spune că Dumnezeu dă viață, și cel rău aduce moartea.
    Cred ca Dumnezeu încearcă să ne motiveze sa alegem corect. Si noi ca părinți putem să motivam printr-un exemplu personal, ca inainte-mergători.
    Păstorul cel bun merge înainte, și oile merg după El căci Îl cunosc. Cine mâna oile din spate cu bățul, este de obicei măcelarul.
    Tot ca părinți, niciodată nu ne renegăm copiii, indiferent cât de răi ar fi. Cu atât mai puțin Dumnezeu, care plânge si suspină după fiecare copil rătăcit sau pierdut.

    Dacă vreți putem să vorbim și despre „plata păcatului este moartea” sau „fără vărsare de sânge nu există ispășire”. Sa fie oare aceasta voia lui Dumnezeu?

  16. Lori Balogh says:

    Cineva spunea ca la un kilometru de drum exista doi kilometri de santuri. Cu privire la subiectul in discutie legat de caracterul lui Dumnezeu, sunt cel putin doua extreme.

    Una dintre ele este invatatura despre iadul vesnic, potrivit careia Dumnezeu i-ar pedepsi in chinuri fara sfarsit pe cei pacatosi. Este evident ca aceasta invatatura, desi este nebiblica, este foarte populara printre crestini. Insa, din nefericire, ea arunca o umbra deasa asupra caracterului lui Dumnezeu. Cum ar putea un Dumnezeu, despre care Biblia afirma ca este dragoste ( 1 Ioan 4,8 u.p. ), sa-i chinuie vesnic pe niste oameni care au pacatuit intr-o viata de 70-80 de ani? Nici instantele omenesti, desi sunt de multe ori nedrepte, nu dau astfel de sentinte.

    A doua extrema este invatatura ca Dumnezeu este atat de bun incat El nu pedepseste niciodata in mod activ pe nimeni, ci doar Se retrage, lasandu-l pe omul pacatos sa suporte consecintele alegerii lui. Este adevarat ca acum, traind in timp de har si nu de pedeapsa, El pedepseste in mod direct doar ocazional si doar atunci cand El considera ca este necesar sa intervina direct. In cele mai multe cazuri, El il lasa pe om sa suporte consecintele departarii de Creator, lasandu-l „in voia mintii lui blestemate” ( Romani 1,28 ).

    Cu toate acestea, Biblia ne ofera cateva exemple in care Dumnezeu a intervenit in mod direct. Credeti ca Potopul a fost provocat de Satana si ingerii cei rai? Creatorul hotarase: „Sfarsitul oricarei fapturi este hotarat inaintea Mea” ( Geneza 6,13 ), iar lui Noe ii spune decizia Sa: „Am sa sterg de pe fatza pamantului pe omul pe care l-am facut…” ( Geneza 6,7 ). De ce i-ar fi nimicit Satana pe supusii sai pana la ultimul? Ce ratiuni ar fi avut facand acest lucru? Orice dictator din istorie a dorit sa aibe cat mai multi supusi, sa stapaneasca peste cat mai multi oameni. Dictatorii ii nimicesc doar pe cei care li se opun, nu si pe supusi.

    Mai mult decat atat, Insusi Domnul ne invata ca „daca Satana scoate afara pe Satana, este dezbinat; deci cum poate dainui imparatia lui?” ( Matei 12,26 ) Este foarte adevarat ca Satana este un nimicitor al trupurilor celor care i se impotrivesc, daca Dumnezeu ii ingaduie acest lucru. Avem exemplul atator martiri. Este foarte adevarat ca el incearca sa ii nimiceasca si pe cei care aleg sa-L urmeze pe Domnul Christos. Dar ca sa-si nimiceasca supusii sai loiali pana la ultimul, mi se pare un nonsens. Ma intreb: De ce nu ii ucide si pe ingerii rai care ii sunt loiali? De ce doar pe oameni cauta sa-i nimiceasca?

    Ar fi multe de discutat pe aceasta tema, insa spatiul si timpul nu ne permite. Constat ca Il intelegem diferit pe Dumnezeu si acest lucru nu e deloc benefic. Nu stiu de ce unor crestini le este teama sa afirme ca Dumnezeu, desi este dragoste, stie si poate sa pedepseasca atunci cand raul trebuie franat. Dragostea fara dreptate este imorala. Doar dreptatea face ca dragostea sa fie morala. O dragoste care nu actioneaza ca sa opreasca raul este slabiciune. Cum ar actiona dragostea dvs. fatza de familie daca ati fi pus in situatia ca familia sa va fie amenintata de un raufacator? Ati sta cu mainile in san? Eu m-as indoi serios de dragostea lui Dumnezeu pentru omenire daca nu as vedea din partea Lui nicio dovada de interventie ca sa opreasca, sa franeze sau uneori sa pedepseasca raul chiar inainte de judecata finala.

    De ce ne este teama sa spunem ca Dumnezeu pedepseste si chiar nimiceste pacatul cand Biblia este atat de clara in aceasta privinta? „Caci Domnul pedepseste pe cine-l iubeste si bate cu nuiaua ( El, nu Satana ! ) pe orice fiu pe care-l primeste. Suferiti pedeapsa: Dumnezeu Se poarta cu voi ca si cu niste fii. Caci care este fiul pe care nu-l pedepseste tatal?” ( Evrei 12, 6.7 )

    Dumnezeu este dragoste si orice actiune a Sa este motivata de dragoste. Chiar si pedepsirea celor nelegiuiti va purta amprenta dragostei Sale. Daca acum, in aceasta istorie zbuciumata a pacatului, El este nevoit sa ia masuri uneori radicale ( ca in cazul Potopului, al distrugerii Sodomei si Gomorei, al pedepsirii lui Acan a lui Anania si Safira si alte cateva exemple ), aceasta lucrare este neplacuta si „ciudata” pentru El. Dar necesara!!

    „Caci Domnul Se va scula, ca la muntele Peratim, si Se va mania ca in valea Gabaonului, ca sa-Si faca lucrarea, lucrarea Lui ciudata, ca sa-Si implineasca lucrul, lucrul Lui nemaiauzit.” ( Isaia 28,21 )

    Faptul ca Dumnezeul nostru stie sa pedepseasca raul, uneori chiar acum, inainte de sfarsitul istoriei, este o garantie ca El este cu adevarat dragoste si ca El stie sa apere adevarul.

    Cu privire la scrierile domnului Dejan si ale lui Gili Carstea am anumite retineri si de aceea va rog sa nu le mai folositi in argumentatia dvs. Multumesc pentru intelegere.

    Lori Balogh

  17. Florin Micliuc says:

    Inchipuie-ți, să ai 12 legiuni de îngeri la dispoziție, și să te lași omorât de niște criminali, pentru simplu motiv că nu vrei să-i omori, așa cum credem noi că ar merita, ci vrei să le schimbi inimile. Acesta este caracterul lui Dumnezeu și dreptatea Lui. Iubirea Lui refuză violența, pentru că aceasta nu va schimba niciodată inimile, ci va genera frică, care doar va împietri și mai mult aceste inimi.

    Să ne lăsăm mai degrabă uciși decât să ucidem, ca să fim cu adevărat copii ai Tatălui nostru ceresc, care niciodată nu întoarce rău pentru rău. Numai prin răsplătirea răului cu bine putem învinge răul. Și asta se poate întâmpla numai când Duhul lui Dumnezeu, singurul cu adevărat blând și umil, revelat nouă în Fiul Său, locuiește in noi. Doamne ajută la aceasta!

  18. Florin Micliuc says:

    „Ideea ispășirii pleacă de la premiza că există mânie care trebuie potolită. Dar rețineți un lucru: noi suntem cei care cerem jertfa, nu Dumnezeu. El oferă jertfa. Ideea că mânia lui Dumnezeu trebuie potolită, pentru ca noi să fim iertați nu este biblică. Este culmea absurdului să spunem că Dumnezeu este atât de supărat pe oameni încât nu îi va ierta decât dacă I se oferă ceva care să-I potolească mânia și apoi, El Însuși face oferta prin care este liniștit…” (E.J. Waggoner, Present Truth UK, 30 august 1894)

  19. Florin Micliuc says:

    Se pare ca Dumnezeu nu omoară direct și activ femei, bătrâni și copii, asa cum am fost învățați că se manifestă dreptatea lui Dumnezeu. Ci exista un NIMICITOR, care face acest lucru cand Dumnezeu respectând alegerea oamenilor, se retrage. Vezi exemplul de mai jos:
    https://maranathamedia-romania.com/article/view/nimicitorul

  20. Florin Micliuc says:

    Am crezut și eu multă vreme, că Dumnezeu în cele din urmă ucide pe cei care încalcă Legea și în felul acesta El face dreptate. Aparent conform cu Biblia și Spiritul profetic.

    Dar acesta nu este caracterul lui Dumnezeu. Aceasta corespunde înțelegerii noastre din copilăria credinței. Gândurile noastre nu au fost niciodată gândurile lui Dumnezeu. Fără să ne gândim de două ori, am adoptat ideile lui Satan despre lege, dreptate și justiție.

    SATAN/pedeapsa cu moartea versus DUMNEZEU/iertare.

    Dumnezeu „pedepsește” și el, dar cum? Retrăgându-se cu tristețe la un moment dat și lăsându-l pe păcătosul „incurabil” in mâna Satanei. Respectând o alegere liberă și ireversibilă a acestuia.

    Satana este acuzatorul și ucigașul de la început. El este îngerul nimicitor. Dumnezeu are numai îngeri buni. Cei răi sunt îngerii căzuți. Dar cei din Vechiul Testament nu știau asta. În acea vreme, Dumnezeu era atotputernicul și singurul responsabil pentru tot ce se întâmpla, bine sau rău.

    Doar viețuirea lui Isus printre noi a revelat adevăratul caracter al Tatălui și a corectat această neînțelegere. Dumnezeu este numai iubire si lumină. Nu există loc pentru întuneric. Dacă dragostea ar ucide, asta ar genera frică. Iar Dumnezeu nu dorește pocăință și slujire din frică, ci numai din dragoste și recunoştinţă.

    Nu vedeți această contradicție grosolană? Porunca lui Dumnezeu spune „Să nu ucizi”, dar evreii in VT ucid plini de râvnă semeni păcătoși la porunca lui Dumnezeu.
    Natura noastră păcătoasă, inspirată și modelată de viziunea satanică despre justiție si dreptate, până în ziua de astăzi dorește și se bucură să „ucidă” și să-i elimine pe „eretici”, crezând că face un lucru bun.

    Pentru a ne dezvălui adevăratul Său caracter, Dumnezeu se coboară la nivelul nostru de înțelegere, chiar ne lasă să-L omorâm, astfel încât să pricepem în sfârșit cum suntem de fapt si de ce suntem in stare. Acesta este oglinda, „Mirror Principle”. În aceste oglinzi cu care ne confruntă Dumnezeu, descoperim cum suntem cu adevărat în inima și caracterul nostru. Ne îngrozim de noi înșine și poate așa ajungem la adevarata pocăință. Vezi experiența lui Petru.
    Acesta este felul plin de iubire prin care Dumnezeu încearcă să ne atingă și să ne schimbe inimile. Acest lucru, din păcate, este greu de înțeles si de acceptat pentru mulți dintre cei care au trăit ani de zile cu o înțelegere greșită despre iubirea si dreptatea lui Dumnezeu. Să nu uităm că privind vom fi transformați. Verificați ce imagine aveți despre Dumnezeu, altfel va jubila cel rău.

    Aceasta este o a doua Evanghelie care trebuie să ajungă la toată lumea. Descoperirea caracterului lui Dumnezeu, urmată de îndreptățirea și reabilitarea numelui Său în fața întregului univers.
    Acest lucru trebuie înțeles din solia îngerului care spune că „a venit ceasul judecății LUI”.
    EL VA FI „JUDECAT” DE NOI ȘI NU INVERS.

    CAND DESCOPERIREA CARACTERULUI LUI DUMNEZEU SE VA IMPLINI ȘI SE VA REFLECTA IN VIAȚA COPIILOR LUI, ATUNCI ISUS VA REVENI.

  21. Lori Balogh says:

    Da, sunt de acord ca cele mai multe rele care ni se intampla sunt cauzate de respingerea voii lui Dumnezeu pentru viata noastra. El Isi retrage pentru putin timp ocrotirea, pentru ca noi sa invatam ce inseamna sa traim fara El.
    De asemenea, sunt de acord ca Dumnezeu are un caracter non-violent, desi Biblia vorbeste de multe ori despre mania Lui, ca o reactie de indignare fatza de pacat. Ar fi rau daca Dumnezeu nu ar avea nicio reactie fatza de pacat, nedreptate si raul care se intampla pe pamant.
    Insa exista in Biblie si cazuri ( nu multe! ) in care Dumnezeu pedepseste in mod activ pacatul. Ma gandesc la Potop, distrugerea Sodomei si Gomorei, pedepsirea lui Acan, Anania si Safira, etc. In cazurile acestea nu mai putem vorbi de retragerea lui Dumnezeu, ci de o pedeapsa evidenta. De ce insa aceste cazuri sunt destul de rare, poate prea rare decum am dori unii dintre noi? Raspunsul pe care il am este ca acum traim in timp de har si nu de pedeapsa. Cand timpul de har se va fi sfarsit, va veni si timpul pedepsei drepte in urma unei judecati corecte. Insa chiar si in pedepsirea celor nelegiuiti de la sfarsitul istoriei Dumnezeu va fi dragoste. Tot ce face El poarta amprenta dragostei, chiar daca aceasta inseamna suferinta sau moarte.

  22. Florin Micliuc says:

    „Cum a reuşit Satana să ne facă să credem că păcatul se distruge prin foc, prin apă sau prin sabie? Nu observăm noi că el s-a furişat mereu de pe scaunul electric şi ne-a stricat spectacolul ori de câte
    ori ne-am pregătit să-i cântăm prohodul? De ce credem noi că încă un foc va reuşi să-l dea gata? Dacă arderea păcatului şi a gazdei lui ar fi rezolvat problema, arderea lui Satana ar fi încheiat controversa de la început. Dumnezeu ne spune însă că păcatul s-ar fi strecurat fără nici o problemă de pe rugul pe care ar fi ars Satana, şi ar fi infectat întregul univers, semănând mizerie şi moarte prin toate galaxiile de-a lungul timpului. Nu, păcatul nu se distruge prin foc, sau prin anihilarea păcătoşilor. Păcatul este aruncat în nefiinţa din care a ieşit doar atunci când fiinţele inteligente înţeleg natura guvernării lui Dumnezeu, apreciază neprihănirea şi acceptă prezenţa binecuvântată a Duhului Sfânt locuind în templul inimii.”
    Sursa: Cartea „Prizonier al neprihanirii – Caracterul lui Dumnezeu descoperit in Hristos” de Gili Cârstea
    http://www.gsm1888.ro/config/carti/pdf/prizonier.pdf

  23. Florin Micliuc says:

    „Dacă solia despre caracterul lui Dumnezeu și felul în care El „pedepsește”, ar fi primită astăzi de poporul lui Dumnezeu, vraja cu care diavolul ne împiedică să participăm la încheierea marii controverse s-ar răspândi ca fumul. Ea ar oferi bisericii „eficienţa” pe care au avut-o ucenicii la cincizecime în prezentarea adevărului către lume, adică, în termenii actuali, s-ar declanşa ploaia târzie și marea strigare.”

    http://www.gsm1888.ro/config/carti/pdf/prizonier.pdf

  24. Florin Micliuc says:

    Gili Cârstea la noi și Adrian Ebens, pastor din Australia, susțin caracterul non-violent al lui Dumnezeu. Faptul că Dumnezeu nu pedepsește cum ne închipuim noi, ci se retrage când Îl respingem, și Satana aduce toate relele peste cei fara protecția lui Dumnezeu. Vezi Deuteronom 31, 17-18.
    Ce părere aveți?

  25. Lori Balogh says:

    Multumesc de intrebare, desi intuiesc ( poate gresesc ) ca este vorba de o intrebare capcana. Eu am putine de spus la acest capitol, insa Biblia spune multe. Si mai ales crucea de pe Calvar. Acolo, in jertfa Fiului lui Dumnezeu, putem aprecia corect caracterul Creatorului nostru. Argumentul crucii va inlatura orice umbra pe care Diavolul a incercat sa o arunce asupra caracterului lui Dumnezeu de cand exista lupta dintre bine si rau, de cand a a aparut pacatul in Univers.

  26. Ce puteți spune despre caracterul lui Dumnezeu?

  27. Valentin Dascălu says:

    Fiți binecuvântat de DOMNUL !!!
    Mi-a plăcut explicarea Pildei Semănătorului și chiar o să o expun biserici la studiu biblic.

  28. Lori Balogh says:

    Multa pace va doresc si dvs,
    La intrebarea dvs. va pot indica The Review and Herald, 31 iulie 1900, unde se spune: „Multi dintre cei care, potrivit estimarilor omenesti, au fost plasati primii, vor fi socotiti cei din urma, iar cei care au fost asezati pe locurile cele mai de jos vor fi scosi din randuri si vor fi facuti cei dintai.” Este aceesi idee cu cea de surpriza cu privire la problema ridicata de dvs.

  29. Vasile says:

    Pace, am o intrebare unde scrie ca la cine ne vom aștepta să fie in ceruri nu va fi si la cine ne asteptam nu va fi din Ellen white ?

  30. Lori Balogh says:

    Psalmii fiind poezie, verbul „a cutremura” cred ca are un sens mai larg decat cel la care ne gandim de obicei. Nu cred ca este vorba aici de cutremurul de pamant, ci de o reactie a omului pacatos atunci cand vine in contact cu sfintenia lui Dumnezeu. Sufletul pacatosului „se cutremura” in fatza sfinteniei lui Dumnezeu, simtind ca nu are nicio sansa sa stea in picioare inaintea Lui. Aici este minunea Planului de Mantuire: prin Iisus Christos putem sta inaintea sfinteniei lui Dumnezeu, desi suntem niste biete suflete pacatoase si nevrednice.

  31. cristian says:

    Psalmul 104; 32 p p ,, El priveste spre pamint si pamintul se CUTREMURA”. Cumva pamintul se cutremura din pricina faptului ca Dzeu priveste spre pamint?

  32. deZordine says:

    Forma Pamnatului, cum se poate interpreta?

    ​1 Cronici 16:30: „Tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pământului!
    Căci lumea este întărită şi nu se clatinăl.”

    Psalmul 93: 1: ” De aceea lumea este întărită şi nu se clatină.”

    Psalmul 96:10: „De aceea lumea stă neclintită şi nu poate fi clătinată.”

    Psalmul 104: 5: „Tu ai statornicit pământul pe temeliile lui,
    ca să nu se clatine niciodată.”

    Isaia 45:19: ” Eu nu am vorbit în ascuns,
    în vreun colţ întunecos al pământului; ”
    Isaia 45:22: „… toţi cei ce locuiţi până la marginile pământului,…”

    Biblia este, de la Geneza până la Apocalipsa, o carte plină de Pământ-Plat.Acest lucru nu este deloc surprinzător.
    Ca vecini, evreii vechi aveau egiptenii la sud-vest și babilonienii la nord-est.
    Ambele civilizații aveau cosmologii ale pământului plat. Cosmologia biblică este asemănătoare cu cosmologia sumero-babiloniană și se poate baza și pe cosmologia egipteană.

  33. Ovidiu Dascalu says:

    Multumesc.

  34. Lori Balogh says:

    Desigur, puteti folosi orice material de care aveti nevoie.

  35. Ovidiu Dascalu says:

    Va multumesc pentru continutul acestui blog. Va cer permisiunea de a folosi intrebarile din cartea Iosua pe care le-am gasit aici, pentru un concurs biblic organizat online?

  36. Lori Balogh says:

    Dupa intelegerea mea si potrivit contextului, este vorba de Domnul Christos. Asa cum ati argumentat si dv., nu poate fi vorba de Isaia, ci de o Persoana divina. Deoarece aceasta Persoana divina a fost trimisa de Tatal ( Ioan 8,29 ) si a fost insotita de Duhul Sfant ( Isaia 11,2 ), nu poate fi altcineva decat Domnul Christos.

  37. Iancu Mircea says:

    Isaia 48:16 Cine este cel ce vorbește în acest verset?
    “Apropiați-vă de Mine și ascultați! De la început, n-am vorbit în ascuns, de la obârșia acestor lucruri, am fost de față.(vezi v.13 Mâna Mea a întemeiat pământul, și dreapta Mea a întins cerurile: cum le-am chemat, s-au și înfățișat îndată) Și acum Domnul Dumnezeu M-a trimis cu Duhul Său”.
    Cine este cel care vorbește în acest verset? Dacă este Isaia atunci cum a putut să fie prezent la obârșia acestor lucruri? Dacă nu este Isaia atunci pe cine a trimis Domnul Dumnezeu cu Duhul Său? Isus întrupat?
    Vă mulțumesc!

  38. Andrei says:

    Stimate Domnule Lori Balogh,

    Sunt Constantinescu Andrei, fiu al Tatălui Ceresc, adoptat prin grația Sa. Vă scriu acest mesaj, cunoscând doar o mică parte a lucrării dumneavoastră, totuși captivat de puterea și profunzimea analizei spirituale pe care o posedați.

    De ce vă scriu acest mesaj? Pentru a vă solicita expertiza referitor la evaluarea și testarea raționamentului unei lucrări personale, pe care doresc sa o si public, privind identitatea Celui Prea Înalt. Este vorba de un studiu pe care l-am început în urmă cu șase ani, izvorât din neliniștea întrebării: “cine este Isus pentru a ințelege pe deplin durerea umană, când El știa de unde vine și unde se duce?”. Intrigat de “autovictimizarea” Sa, când omul suferă uneori înzecit și fără siguranța locului “cald ” de la finalul misiunii, am căutat să aflu mai multe despre El.

    De profesie sunt cercetător biolog și am încercat să adopt o abordare pragmatică specifică pe de-a-ntregul lucrării.

    Studiul pe care l-am făcut este unul sincer, fără prejudecăți și sub îndrumarea rugăciunii.

    Apelez, astfel, la dumneavoastră pentru a testa validitatea rezultatului obținut. Sper să acceptați să-i fiți recenzor și indiferent care va fi mesajul lui Dumnezeu transmis prin dumneavoastră, fie ca acesta să fie doar în beneficiul adevărului.

    În cazul în care considerați util să comunicăm mai în detaliu pe acest subiect și pentru a vă trimite lucrarea, puteți să-mi scrieți la adresa de email trimisă prin formular.

    Va mulțumesc pentru timpul acordat citirii acestui (lung) mesaj și aștept cu deosebit interes răspunsul dumneavoastră.

    Fiți binecuvântat, în Numele lui Isus!

    Cu deosebită stimă,

    Andrei Alexandru CONSTANTINESCU

  39. Cătălin says:

    Da era nepotrivit, dar acum nu mai apare.

  40. Lori Balogh says:

    La mine nu apare nicio reclama, nici adecvata, nici neadecvata. Am blocat tot ce am considerat ca nu se potriveste cu tematica blogului. Totusi ati vazut ceva nepotrivit ?

  41. Cătălin says:

    In partea de jos a coloanei din dreapta a paginii apare o reclamă care nu prea are legătură cu tematica blogului.

  42. Domnul sa va binecuvinteze pertu pagina creata, losua 1.8, leremia 29.11.lsaia 26.3 amin.

  43. Sebastian says:

    Fiecare Persoană a Dumnezeirii cunoaște foarte bine trăsăturile de tată, mamă, frate, soră, soț, soție, fiu, fiică deoarece Ei le-au creat (sau El, fiind vorba de un singur Dumnezeu manifestat în trei Persoane) (Geneza 1:26,27). Dumnezeu este un Părinte iubitor pentru fiecare ființă din acest univers, atât pentru oameni, cât și pentru îngeri sau alte ființe supranaturale. Dragostea în cadrul Sfintei Treimi este mai complexă și nu cred că o putem înțelege pe deplin, însă esența ei ne este descoperită în viața lui Iisus, în roadele Duhului, în iertarea și mila Tatălui, în poruncile Sale. Trinitatea nu este însă o familie omenească.
    Fiul lui Dumnezeu este un nume pentru a doua Persoană a Dumnezeirii și a fost primit atunci când El S-a identificat cu întreaga creațiune și a devenit garantul ei în cadrul planului de mântuire. Numele de Dumnezeu Tatăl este atribuit primei Persoane a Dumnezeirii și este cel mai potrivit mod de a exprima relația lui Dumnezeu cu oamenii.

  44. Just me says:

    Trinitatea inseamna 3 dumnezei in unul singur, ori Dumnezeul cel adevarat care a creat cerurile si pamantul e unul singur, insa trinitatea spune ca noi suntem nascuti din trup, suflet si duh, deci trinitari, deci trinitate inseamna 3 entitati diferite in una singura mi a luat mult sa inteleg, dar apoi am citit cate ceva si am descoperit adevarul…Dumnezeu Tatal, si Fiul, si Duhul Sfant ca entitate feminina. Tatal l-a nascut pe fiul cu ajutorul Duhului, deci entitatea feminina, compasiva, iubitoare, intelegatoare e ceea ce ne a lasat Fiul cand a plecat la Tatal,anume mangaietorul! Acum sunt oameni care traiesc si au trup si suflet, dar nu au duh, ori au diferite duhuri, dar nu au duh sfant.

  45. aa says:

    Adventistilor, de ce nu va iubeste lumea (paganii tudoristi care se cred mantuiti pe veci)? Pentru ca nu alergati la acelasi potop de desfrau cu ei!
    http://csadv7.wordpress.com
    Adventistii – o privire din afara

  46. andrei says:

    Pace da in moldova puteti trimi te cartea de studiu

  47. Cerchez says:

    Doctrina trinitatii nu
    este biblica, ci catolica

  48. john says:

    As dori sa spun un lucru foarte important Trinitatea nu este o taina ci o gindire omeneasca si nu are nici o legatura cu Dumnezeul lui Avram Isac si Iacov, Dumnezeul adevarat.

  49. Adrian Simu says:

    1 Timotei 2:15
    Totuşi ea va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruie cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie.

  50. Adrian Simu says:

    Matei 15:6
    nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinii voastre.

    Marcu 7:13
    Şi aşa, aţi desfiinţat Cuvântul lui Dumnezeu, prin datina voastră. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!”

    Luca 3:2
    şi în zilele marilor preoţi Ana şi Caiafa – cuvântul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia, în pustiu.

    Luca 5:1
    Pe când Se afla lângă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu,

    Luca 8:11
    Iată ce înţeles are pilda aceasta: Sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu.

    Luca 8:21
    Dar El, drept răspuns, a zis: „Mama Mea şi fraţii Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi-l împlinesc.”

    Luca 11:28
    Şi El a răspuns: „Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc!”

    Ioan 10:35
    Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată –

    Faptele apostolilor 4:31
    După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.

    Faptele apostolilor 6:2
    Cei doisprezece au adunat mulţimea ucenicilor şi au zis: „Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese.

    Faptele apostolilor 6:7
    Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulţea mult în Ierusalim, şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă.

    Faptele apostolilor 8:14
    Apostolii care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan.

    Faptele apostolilor 11:1
    Apostolii şi fraţii care erau în Iudeea, au auzit că şi Neamurile au primit Cuvântul lui Dumnezeu.

    Faptele apostolilor 12:24
    Însă Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, şi numărul ucenicilor se mărea.

    Faptele apostolilor 13:5
    Ajunşi la Salamina, au vestit Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan.

    Faptele apostolilor 13:7
    care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înţelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba şi pe Saul şi şi-a arătat dorinţa să audă Cuvântul lui Dumnezeu.

    Faptele apostolilor 13:44
    În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu.

    Faptele apostolilor 13:46
    Dar Pavel şi Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuia vestit mai întâi vouă; dar fiindcă voi nu-l primiţi şi singuri vă judecaţi nevrednici de viaţa veşnică, iată că ne întoarcem spre Neamuri.

    Faptele apostolilor 17:13
    Dar iudeii din Tesalonic, când au aflat că Pavel vestea Cuvântul lui Dumnezeu şi în Bereea, au venit acolo, ca să tulbure şi să aţâţe noroadele.

    Faptele apostolilor 18:11
    Aici a rămas un an şi şase luni şi învăţa printre corinteni Cuvântul lui Dumnezeu.

    Romani 9:6
    Dar aceasta nu înseamnă că a rămas fără putere Cuvântul lui Dumnezeu. Căci nu toţi cei ce se coboară din Israel sunt Israel;

    1 Corinteni 14:36
    Ce? De la voi a pornit Cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns el?

    2 Corinteni 2:17
    Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi; ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.

    2 Corinteni 4:2
    Ca unii care am lepădat meşteşugirile ruşinoase şi ascunse, nu umblăm cu vicleşug şi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiţi de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu.

    Efeseni 6:17
    Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.

    Filipeni 1:14
    Şi cei mai mulţi din fraţi, îmbărbătaţi de lanţurile mele, au şi mai multă îndrăzneală să vestească fără teamă Cuvântul lui Dumnezeu.

    Coloseni 1:25
    Slujitorul ei am fost făcut eu, după isprăvnicia pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi, ca să întregesc Cuvântul lui Dumnezeu.

    1 Tesaloniceni 2:13
    De aceea mulţumim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci când aţi primit Cuvântul lui Dumnezeu, auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi care credeţi.

    1 Timotei 4:5
    pentru că este sfinţit prin Cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune.

    2 Timotei 2:9
    pentru care sufăr până acolo că sunt legat ca un făcător de rele. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat.

    Tit 2:5
    să fie cumpătate, cu viaţa curată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, pentru ca să nu se vorbească de rău Cuvântul lui Dumnezeu.

    Evrei 4:12
    Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii.

    Evrei 11:3
    Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.

    Evrei 13:7
    Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa!

    1 Petru 1:23
    fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veac.

    2 Petru 3:5
    Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pământ scos prin Cuvântul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei

    1 Ioan 2:14
    V-am scris, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris, tinerilor, fiindcă sunteţi tari, şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi, şi aţi biruit pe cel rău.

    Apocalipsa 1:2
    care a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Isus Hristos şi a spus tot ce a văzut.

    Apocalipsa 19:13
    Era îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul lui Dumnezeu.”

  51. Ovidiu says:

    Esti prea sadic cu blogul despre tanarul bogat, cand a plecat tanarul poate aa inteles ceva, poate pe urma. Eu cred ca nu a fost pregatit sa primeasaca adevarul atunci, sau a fost si nu a putut pur si simplu sa-l acepte, daca ai avea si tu 27 de ani si ai fi plini de bani, ai lasa totul in urma ca sa te mantuiesti, luand in calcul treaba ca treaba cu Dumnezeu si credinta nu era asa concreta ca acum. Sa dai din maini si din coate sa iti faci masini case, si dupa sa lasi totul, dupa ce muncesti atat ? pai hai sa traim toti in pesteri nu e mai bine ?

  52. alex says:

    stimate domn,spuneti ca familia este treimica: mama,tata,fiu(Isis-Horus-Seb) dar daca este mama,tata,fica ,cum se numeste?

  53. Lori Balogh says:

    Profetia din Matei 24 vizeaza doua evenimente: distrugerea Ierusalimului si sfarsitul lumii. In conceptia ucenicilor, cele doua evenimente nu puteau fi separate, caci ei nu concepeau distrugerea cetatii sfinte inainte de sfarsitul lumii. De aceea, tinand cont de limitele lor de gandire la acea data, nici Iisus nu a separat cele doua evenimente in predica Sa, mai ales ca unele semne ale apropierii lor erau comune.
    Cu privire la Matei 24,20, in opinia mea indemnul Mantuitorului se refera in mod special la crestinii aflati in Ierusalim in momentul in care la orizont se aratau semnele distrugerii lui. Rugaciunea crestinilor ca fuga lor din cetate sa nu aiba loc iarna este de inteles. Cat priveste rugaciunea ca fuga lor sa nu fie in zi de Sabat, aceasta se explica prin faptul ca in Sabat portile cetatii erau inchise ( vezi Neemia 13, 15-19 ), iar fuga crestinilor ar fi fost practic imposibila in aceasta zi. Iar daca tinem seama de faptul ca Sabatul era si ziua de odihna a primilor crestini, indemnul Mantuitorului este si mai de inteles.
    Nu stiu daca sunteti multumit cu acest raspuns, dar este ceea ce cred eu la ora actuala despre Matei 24,20.
    Cu stima,
    Lori B.

  54. alex says:

    buna,puteti detalia va rog Matei 24 versetul 20
    multumesc

  55. Lori Balogh says:

    Va puteti inscrie direct la Sola Scriptura, urmarind acest link:http://solascriptura.ro/
    Cu stima,
    Lori B.

  56. Matache Virginia says:

    Pacea Domnului, locuim in SUA si as dori sa facem cursuri online . Puteți sa ne ajutați? Multumim

  57. bidi.marian says:

    as dori sa stiu mai multe despre cuvantu lui dumnezu

  58. Filip Marius Gavrilă says:

    Am răsfoit lucrarea domniei tale și am fost neplăcut șocat de erorile ce le cuprinde. Aprobarea pentru reconstrucția Ierusalimului a fost data exact anul, 493 î.e.n. de către împăratul Darius 1 cel Mare. Dreptul Daniel, s-a născut în anul 613 î.e.n. și a decedat, în amintitul an 493 î.e.n., când a fost terminată reconstrucția Templului 2. 2300, 1290 și 1335 sunt zile ale sistemului Soare + Terra, adică, ani tereștrii. Dacă ai cunoaște cartea patriarhului Enoh, poate ai înțelege mai bine pe Daniel și-n același timp, ai concluziona in ce perioadă neagră al lui Israel, a fost scris Talmudul. 2300 se referă la incendierea Templului al 2-lea în anul 77 e.n., conform adevăratei date de naștere al lui Isus și nu a păcăliciului an Gregorian, 70 e.n.1290, se referă la încetarea jertfei necurmate efectuate de către regale Ahaz al Iudeii, în anul 720 î.e.n.. 1335 se adaugă la anul de deces, 632 și nu la anul de naștere 570, a profetului Mohamed (ferice de cine va aștepta și va ajunge la …….)=(1967). Succes în reale decriptări. F.G.M.

  59. Leontin says:

    Pacea Domnului Isus !!!

    Acum vreo 2 ani, am găsit o carte : „Biruința în Isus” de Bill Liversidge……..

    E o carte minunată, și foarte simplă de înțeles…!!!

    V-o recomand și dvs……

    Ea este bazată pe Epistola către Romani, a apostolului Pavel, și anume Îndreptățirea și Neprihănirea Prin_Credință,… Eliberarea de(din) Păcat,… Solia 1888.

    și din ea, iată câteva capitole:

    – O Schimbare interioară radicală,
    – Ce ușurare;
    – Sursa Păcii noastre;
    – Biruință prin Capitulare;
    – Fiindcă_Suntem,… Vom_Fi…

    Se găsește la toate librăriile adventiștilor,… dar poate fi comandată și pe internet,… și costă decât 8Lei…!!!

    http://www.viatasisanatate.ro/biruinta-in-isus

    Lectură plăcută…!!!

  60. ion says:

    Domnul sa va binecuvinteze !

  61. Lori Balogh says:

    Va redau mai jos comentariile biblice AZS la textul indicat de d-v:

    2:15 „Totuşi ea va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruie cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie.

    Mântuită. Adică rolul principal al femeii în introducerea păcatului şi subordonarea ei prezentă nicidecum nu afectează posibilitatea ca ea să fie mântuită. Bărbaţii şi femeile au nevoie în aceeaşi măsură de îndurarea şi de puterea mântuitoare a lui Dumnezeu.

    Naşterea de copii. Luând măsuri pentru naşterea şi creşterea copiilor, Dumnezeu a încredinţat femeilor o mare onoare şi un privilegiu deosebit. Când femeia îşi împlineşte sarcina cu credincioşie, canalizându-şi energiile către un cămin fericit şi ordonat, ea nu numai că va fi numită fericită de către soţul şi copiii ei, ci va primi şi aprobarea Domnului. Mântuirea nu poate fi separată de răspunderile zilnice ale vieţii. A uita sau a neglija sfera de activitate rânduită femei de Dumnezeu, urmărind alte scopuri, s-ar putea să aibă ca rezultat nefericirea şi paguba. Pavel le îndeamnă pe toate femeile să-şi facă datoria ca mame credincioase şi să recunoască răspunderea bărbatului de a conduce, dată lui de Dumnezeu în biserică şi în familie. Dumnezeu a dat atât bărbaţilor cât şi femeilor calificări speciale pentru îndeplinirea sarcinilor individuale, şi atât bărbaţii cât şi femeile vor găsi cea mai mare fericire în a-şi ocupa locul stabilit, cu un spirit de iubire, devoţiune şi credincioşie.

    Dacă. Mântuirea, atât a bărbaţilor cât şi a femeilor, depinde de statornicia în credinţa care la început i-a condus la Hristos. Mântuirea este instantanee, dar trebuie păstrată prin supunerea zilnică, neîntreruptă, faţă de planul şi scopul lui Dumnezeu pentru fiecare persoană în parte.

    Smerenie. [„Sobrietate”, KJV, „Înţelepciune”, traducerea lui G. Galaction]. Vezi v. 9. Pavel apelează la femeile înţelepte care îşi duc la îndeplinire sarcinile.

    Dragoste. Ca rod al adevăratei credinţe (vezi 1 Corinteni 13:1). Iubirea nu caută să „se ridice mai presus” (1 Timotei 2:12) şi nici nu neglijează datoriile onorabile săvârşite de o femeie care este soţie şi mamă credincioasă.

    Sfinţenie. O viaţă deplin dedicată este rezultatul credinţei adevărate, care subordonează totul împlinirii voinţei lui Dumnezeu (vezi Filipeni 3:7, 8). O femeie sfinţită va găsi în rolul rânduit ei ca mamă o cale de slujire care aduce o răsplată mai mare decât lupta pentru conducere, care o va face „să se ridice mai presus de bărbat”.

  62. Birsan Septimiu says:

    Fr.Lori Balogh,imi puteti explica va rog 1Timotei2:15?Va multumesc anticipat.

  63. Lori Balogh says:

    Nu, intrebarile pot fi gasite doar online.
    Cu stima,
    Lori B.

  64. Ina Cracanau says:

    Intrebarile biblice cu variante de raspuns le-ati scos intr-o carte sau le gasim doar online?Multumesc!

  65. dinu says:

    Dumnezeu sa va binecuvinteze! Sunt foarte frumoase articolele, le citesc cu foarte mare placere… Super.. Ma bucur de d-voastra. Dumnezeu sa fie slavit !

  66. simona says:

    Domnule Lori,
    Noi, in Biserica Ortodoxa, avem o explicatie pe intelesul omenesc a Sfintei Treimi, prin minunea pe care a facut-o sfantul Spiridon.Va trimit direct de pe net relatarea referitoare la Sfanta Treime :

    „Sfantul Spiridon era atat de convingator atunci cand vorbea despre Sfanta Treime, incat multi pagani s-au convertit la crestinism. Potrivit traditiei, ca sa-i descopere unui filosof unitatea si diversitatea din Sfanta Treime, face semnul Sfintei Cruci, invocand numele Sfantei Treimi, in timp ce in mana stanga tinea o caramida. Dupa ce a facut semnul Sfintei Cruci, focul s-a ridicat din caramida, apa a cazut pe pamant, iar pamantul din ea a ramas in mana lui. Astfel, prin cele trei elemente distincte: pamant, foc si apa, a descoperit diversitatea, iar prin totul unitar – caramida, a descoperit unitatea. Plecand de la aceasta minune, Sfantul Spiridon este considerat si patronul olarilor”.

    Dar noi mai spunem si despre familie ca este o unitate treimica, pentru ca desi este alcatuita din trei persoane, mama, tata si fiu, ea este una, familia.Cele trei persoane ale familiei sunt cu totul diferite intre ele, dar fiecare in parte este tot om si toate la un loc sunt familia.Noi cam asa vedem Sfanta Treime, care este IUBIRE, in sensul ca daca o persoana iubeste pe o a doua, atunci iubirea dintre cele doua persoane trebuie sa se rasfranga asupra celei de a treia, care si ea iubeste si este iubita .Insa iubirea adevarata are nevoie de aceasta marturisire in iubirea catre cea de a treia persoana, pentru ca altfel nu ar mai fi iubire desavarsita, ci o iubire marginita.
    Asa trebuie sa fie si crestinii, nemarginiti in iubire, catre orice om, asemenea lui Dumnezeu, Care face sa vina ploaie si peste drepti si peste pacatosi.
    Omul insusi este treimic : trup, suflet si duh.Daca nu are suflet, trupul este mort, daca nu are trup, ci este doar suflet, nu mai este om, iar daca nu are duh(spirit) nu exista deloc, nici ca trup, nici ca suflet. Pentru ca Duhul Sfant le tine pe toate la un loc, El este acea energie necreata care tine la un loc tot acest univers, fara de Care totul dispare, se dezintegreaza.

  67. simona says:

    Eu propun, frati crestini, sa nu mai cautam intrebari si raspunsuri in „lume”, pentru ca lumea in cel rau zace.Imparatia lui Dumnezeu se afla inlauntrul nostru, asa cum spune Hristos.Acolo trebuie cautat si Hristos, daca se afla inlauntrul nostru, sau avem doar intuneric in suflet !? Nu cred ca trebuie sa astept ca lumea sa se lumineze si sa se mantuiasca , pentru ca eu mai apoi sa-mi gasesc linistea si mantuirea, ci totul trebuie sa inceapa cu tarina sufletului meu, adica mai intati sa o curat de maracini (de pacate si de grijile lumesti), pentru ca doar atunci sufletul meu va face sa rodeasca samanta cuvantului pe care o seamana Semanatorul Iisus.
    Noi spunem ca tarina este orice suflet de om, care auzind cuvantul Domnului aduce roada dupa a sa putinta, dar si vointa.
    Sufletul care nu si-a gasit inca pacea si lumina, este singur vinovat, pentru ca nu a omorat din suflet pacatul judecarii aproapelui.

  68. Cotruta Willy says:

    Putem vorbi un lucru pe e-mail?
    Astept pe e-mail un raspuns.
    O zi binecuvantata!

  69. Lori Balogh says:

    Promit ca primul articol pe care-l voi posta va face referire la subiectul iertarii pacatelor si la autoritatea Bisericii in aceasta privinta.
    Lori B.

  70. Alina says:

    Mă puteți ajuta să înțeleg mesajul Domnului din Ioan 20:23?

  71. Lori Balogh says:

    Buna ziua, Elena
    Am fost plecat o saptamana intr-un loc fara internet, fara radio si fara TV. A fost una din cele cea mai frumoase saptamani din viata: pe munte, mai aproape de cer, de Dumnezeu si de cei din jur. Am fost atat de rupt de viata cotidiana, incat ma intrebam daca nu cumva a cazut guvernul fara ca eu sa stiu. Oricum, iti multumesc pentru grija si rugaciunile tale.
    Cu drag, Lori B.

  72. Elena says:

    Buna ziua,
    Sa fiti binecuvantat pentru tot cr ati scris pana acum. Dar, a trecut o saptamana si nu ati mai scris nimic. S-a intamplat ceva! Ne rugam pentru dvz.sa reveniti. Dumnezeu sa va aibe in grija!

  73. Lori Balogh says:

    D-le Caragin,
    va purtam in rugaciunile noastre. Nu disperati, Dumnezeu e deasupra oricaror imprejurari nefavorabile. V-am pus cererea d-v de rugaciune si pe pagina de rugaciune a blogului.
    Cu multa dragoste,
    Lori Balogh

  74. Caragin Petru says:

    VA SUNT PROFUND RECUNOSCATOR PENTRU CUVINTELE DUMNEAVOASTRA INALTATOARE SI PLINE DE UN MESAJ SFANT ASEZATE PE CARTEA TRANSMISA CU EXAGERATA SI NEMERITATA OPERATIVITATE. MI-ATI FURAT INIMA! …SI NU UITATI SA VA MAI RUGATI SI PENTRU MINE! DIN PARTEA MEA, BINECUVANTARI CERESTI!

  75. Caragin Petru says:

    Sunt profund recunoscator pentru posibilitatea oferita din partea unui Om atins de inger cu aripa!

  76. Sumandea calin says:

    Multumesc pentru studiul dumneavoastra a celor 7 biserici din Apocalipsa m-au ajutat la un studiu pe care eu il fac despre Apocalipsa. Domnul sa va rasplateasca.

  77. Johnny says:

    Va multumesc pentru cartea pe care mi-ati daruito, Tragedia veacurilor. Domnul sa va binecuvinteze si sa va calauzeasca in aceasta lucrare spre slava Lui!

  78. Lori Balogh says:

    Daca Trinitatea ar putea fi explicata in termeni omenesti, cu siguranta ca ar exista volume intregi dedicate acestui subiect. Insa subiectul naturii lui Dumnezeu ne depaseste. Adevarul despre Trinitate se accepta prin credinta, sau se respinge prin necredinta. In Univers nu exista nimic care sa ne ajute, prin comparatie, sa intelegem taina Trinitatii, fapt pentru care trebuie sa fim retinuti in a face speculatii. De aceea, cred sincer ca niciun om nu poate explica Trinitatea. Nici eu nu voi incerca sa o fac…Imi pare rau ca nu va pot ajuta mai mult…
    Cu stima

  79. Alina says:

    Draga frate Lori Balogh,

    Va rog, daca puteti sa-mi spuneti cum sa-i explic unui musulman notiunea de Trinitate (pe intelesul lui).

    Va multumesc,

  80. Pentru cartea Tragedia veacurilor pe care mi-ati oferit-o ,va multumesc cu drag .Pace si iubire in inimi , binecuvantari si putere deplina pentru a va desavarsi acesta lucrare pe care ati pus-o in slujba Domnului. Sus sa avem inimile .

  81. Ionel Pintea says:

    Oameni buni, trebuie sa intelegem un lucru extrem de dureros:Lumea aceasta se duce ,ireversibil de rapa.Nimeni nu mai poate sa opreasca cursul ei sinucigas,catre fundul abisului.Trendul acesta implacabil este dat de faptul ca s-a inlocuit principiile adevarate,care au stat la baza unei lumii echilibrate veacuri de-a randul,cu surogate,vremelnice,care tin efectiv de egocentrismul machiavelic al unor indivizi,aflati tot vremelnic la ,,butoane”.Cand valorile perene sunt inlocuite de nebunia de a face bani prin orice mijloace, se rupe echilibrul sistemului in care ele,valorile, au reusit sa-l pastreze functional. Pentru ca efortul se depunea in dreptul functionarii lor si nu a unui rezultat colateral,in speta banul. Iata ca din cauza aceasta toate domeniile vietii la nivel planetar sunt subordonate constant,si de acum irevessibil acestui flagel-virusal de neoprit si de neanvins.Ar exista o singura alternativa acestei nebunii existentiale a timpului nostru:intoarcerea la valorile pierdute, care au pastrat mii de ani verticalitatea omenirii,sau cel putin a o parte din ea.Ma tem totusi ca este c-am tarziu pentru asa ceva.Trebuie mai intai ca vartejul viral in care ne-am bagat,din neveghere sa-si ia ,,uiumul” corespunzator si apoi ceilalti sa contemple dezastrul si intr-un geamat colectiv sa faca stanga imprejur! Nu poate exista un inceput daca n-a fost mai intai un sfarsit! Acest terifiant adevar, istoria, l-a consemnat c-a pe un sfidator trofeu, ce-l invarte sfidator peste ciclurile umane sortite autodistrugerii.Din pacate nici domeniul religios nu se sustrage acestei axiome implacabile! Trist, dar realitatea istoriei confirma acest adevar!

  82. Lori Balogh says:

    Daca nu ati gasit inca crestini adevarati, sunteti un mare nefericit si va compatimesc. Eu am gasit astfel de oameni si ei ma incurajeaza sa stiu ca , in ciuda coruptiei din lume si Biserica, Dumnezeu are copiii Sai smeriti si sinceri.
    Eu nu am pretentia sa „castig” pe nimeni. Aceasta nu e lucrarea mea, ci a Duhului lui Dumnezeu. Mantuitorul a facut voia Tatalui si a predicat adevarul, dar cati din vremea lui au fost castigati ?
    Imi pare rau daca „Dincolo de orizont” ati gasit doar … intuneric. Ma intreb de ce ? Daca multi altii au gasit cate ceva bun pentru sufletul si intelectul lor, oare de ce doar unii nu gasesc decat „intuneric” Nu cumva se implinesc cuvintele Domnului care spune: „Ochiul este lumina trupului. Dacã ochiul tãu este sãnãtos, tot trupul tãu va fi plin de luminã; dar dacã ochiul tãu este rãu, tot trupul tãu va fi plin de întuneric. Asa cã, dacã lumina care este în tine este întuneric, cît de mare trebuie sã fie întunericul acesta!” ? ( Matei 6, 22.23 )
    Norul care ii calauzea pe israeliti in timpul Exodului era lumina pentru evrei si, in acelasi timp, intuneric pentru egipteni. Dumnezeu era Acelasi. Adevarul era acelasi. Doar oamenii erau diferiti…

  83. viorel says:

    Exact ceea ce am spus nu exista crestinii ,ci doar oameni plini de ei
    Daca credeti ca faceti voia bunului Dumnezeu ,dece oare pe mine nu m-ati „castigat”
    „Fiul Omului a venit sa caute si sa mantuie pe cel pierdut”
    : „Care om dintre voi, avand o suta de oi si pierzand din ele una, nu lasa pe cele nouazeci si noua in pustiu si se duce dupa cea pierduta, pana ce o gaseste? Si, gasind-o, o pune pe umerii sai, bucurandu-se; si, sosind acasa, cheama prietenii si vecinii, zicandu-le: Bucurati-va cu mine, ca am gasit oaia cea pierdut”
    Eu speram sa gasesc lumina „Dincolo de orizont”si ce-am gasit…….intuneric.

  84. Lori Balogh says:

    Intr-adevar, pe blog nu pot exista decat cuvinte. Faptele nu pot fi postate decat tot prin cuvinte. Dar oare cuvintele nu au si ele valoarea lor in Planul lui Dumnezeu ? Mantuitorul este supranumit „Cuvantul” ( Logosul ), vrand sa ne arate prin aceasta ce putere pot avea cuvintele in viata cuiva.
    In comentariul d-v, insa, va contraziceti. Afirmati ca „vorbele” de pe blog sunt „frumoase si adevarate, insa reci si false”. „Vorbele” nu pot fi in acelasi timp si adevarate si false…
    Multumesc lui Dumnezeu ca exista si persoane care apreciaza „vorbele” legate de Cuvantul lui Dumnezeu. As putea sa va transmit zeci si zeci de comentarii ale unor persoane care apreciaza efortul depus pentru ca aceste materiale sa ajunga la cat mai multe suflete care iubesc adevarul. Lor le multumesc in mod deosebit, iar incurajarile trimise imi dau curaj si putere sa continui sa scriu „vorbe”… despre Cuvant.

  85. viorel says:

    Vorbe si iar vorbe prea multe vorbe,intradevar frumoase si adevarate, insa reci si false,nu exista CRESTINI,dar o masa de oameni ,care vor mantuirea ,doar prin simpla prezenta la biserica. Nimanui nu-i pasa de nimeni si de nimic ,doar de propia-i persoana .Oare asta vrea bunul Dumnezeu de la noi?
    Când va veni Fiul Omului în gloria lui, împreună cu toţi îngerii, atunci se va aşeza pe tronul său de mărire. 32 Şi se vor aduna înaintea lui toate naţiunile, iar el îi va despărţi pe unii de alţii, aşa cum păstorul desparte oile de capre: 33 va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga.
    34 Atunci regele va spune celor de la dreapta sa: «Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, moşteniţi împărăţia care a fost pregătită pentru voi de la crearea lumii, 35 căci am fost flămând şi mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi mi-aţi dat să beau, am fost străin şi m-aţi primit, 36 gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi m-aţi vizitat, am fost în închisoare şi aţi venit la mine». 37 Atunci îi vor răspunde cei drepţi: «Doamne, când te-am văzut flămând şi te-am hrănit, sau însetat şi ţi-am dat să bei? 38 Când te-am văzut străin şi te-am primit, sau gol şi te-am îmbrăcat? 39 Când te-am văzut bolnav sau în închisoare şi am venit la tine?» 40 Iar regele le va spune: «Adevăr vă spun: tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut».
    41 Atunci va spune celor de la stânga: «Plecaţi de la mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic d pregătit pentru diavol şi îngerii lui! 42 Căci, am fost flămând şi nu mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi nu mi-aţi dat să beau, 43 am fost străin şi nu m-aţi primit, gol şi nu m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în închisoare şi nu m-aţi vizitat». 44 Atunci ei îi vor răspunde: «Doamne, când te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare şi nu ţi-am slujit?» 45 Iar el le va răspunde: «Adevăr vă spun: tot ce nu aţi făcut unuia dintre aceştia, cei mai mici, mie nu mi-aţi făcut». 46 Şi vor merge aceştia în chinul veşnic, iar cei drepţi în viaţa cea veşnică”.

  86. Misu Croitor says:

    am preluat pe blogul meu(misucroitorwordpress.com),postarea ,cornul mic Daniel cap. 7.imi este necesar ,ca informare..va multumesc

  87. Laudat sa fie Domnul pentru ca ti-a pus in inima aceasta lucrare si pentru ca te sustine in aceasta lucrare frumoasa.
    Am trimis pe adresa de contact o scurta informare in legatura cu tabara pentru studiul profetiilor biblice din perioada 24 iulie – 04. august 2013 din localitatea Porumbacu de Sus.
    M-am gandit sa postez si aici aceasta informatie cu speranta ca poate va fi cineva care sa se bucure sa afle si totodata sa nu fie nimeni deranjat de aceasta forma de „publicitate”.
    Detalii pe saitul http://www.daniel11.com sau tel. 0733.773.030
    Sandor.

  88. Lori Balogh says:

    Deja sunt cateva programe pentru ora tineretului si vor mai fi si altele.

  89. Dumitru says:

    Imi place site-ul..Cand puneti niste programe muzicale..?

  90. Lori Balogh says:

    Ma bucur ca materialele va sunt de folos, insa nu vad o alta posibilitate de a descarca materialele decat cea pe care ati folosit-o deja. Cu rabdare si credinta se pota muta si muntii…

  91. George Chiritoiu says:

    V-as ruga daca se poate sa imi indicati o posibilitate de a descarca toate documentele scrise de dvs in acest blog,pentru a le putea citi si in lipsa unei conexiuni internet. Am incercat sa le iau pe rand cu copy-paste,dar dureaza enorm…
    Multumesc !

  92. Lori Balogh says:

    Cred ca Pilda neghinei, ca si altele de altfel, poate avea mai multe interpretari. Eu am mers pe cea indicata de Insusi Mantuitorul, caci El este cel mai autorizat sa ne ofere si talcuirea pildei. Ce cauta graul in tarina lumii ? Graul este simbolul bisericii care este raspandita in intreaga lume.
    Interpretarea d-v este si ea corecta dintr-un punct de vedere, caci si in biserica sunt cele doua categorii de credinciosi: grau si neghina. Parabolele, prin insasi natura lor, permit diferite interpretari,fapt pentru care nu se poate scoate doctrina din ele. E foarte important insa sa prindem mesajul lor central, acela pe care l-a intentionat Domnul sa ni-l transmita, ferindu-ne in acelasi timp de speculatii fara rost.

  93. Murza Iacob says:

    Imi place interpretarea care ati dat-o pildei neghinei. Este una logica si practica. Si eu asa am perceput aceasta pilda. Am insa o problema. La talcuirea pildei se spune ca tarina este lumea. Se potriveste mai bine a fi biserica. Din biserica avem tendinta sa smulgem neghina si nu putem, radacinile ei sunt, asa cum spuneati amestecate cu graul si se deranjeaza graul. Daca am admite ca tarina nu este biserica ci lumea dinafara atunci ce cauta graul acolo? De ce nu este in biserica? Asa inteleg eu. Am fost contrazis de un teolog, un om cu carte multa si licentiat in teologie (eu nu am studii teologice) si mi-a spus ca interpretarea corecta e ca tarina este lumea, ca asa sustin toti teologii, ca asa a zis si Isus, etc., etc. Ce stiti de asta? Exista si teologi care sustin talcuirea pe care ati dat-o dv?

  94. Lori Balogh says:

    Ma bucur ca va sunt de folos materialele de pe blog. Noutatile sunt in pregatire si vor aparea la timpul potrivit, cu ajutorul Domnului.

  95. viorel says:

    imi plac predicile pe care le postati ce noutati mai aveti ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.