Proverbe românești

Proverbe românești

„Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.”

„Cu o floare nu se face primăvară.”

„Nu spune „hop” până n-ai sărit.”

„Vorba dulce mult aduce.”

„Noaptea e cel mai bun sfetnic.”

„Bate fierul cât e cald.”

„Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.”

„Calul de dar nu se caută la dinți.”

„Unde-i lege nu-i tocmeală.”

„Capul plecat sabia nu-l taie.”

„Pisica cu clopoței nu prinde șoricei.”

„Vulturul nu prinde muște.”

„Vorbele trec, faptele rămân.”

„Toamna se numără bobocii.”

„Apa trece, pietrele rămân.”

„Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.”

„Călătorului îi stă bine cu drumul.”

„Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.”

„Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.”

„Ai carte, ai parte.”

„Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.”

„Hoțului de hoț îi e frică.”

„Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.”

„Nicio faptă bună nu scapă nepedepsită!”

„Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.”

„Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui care e cu Cerul împăcat.”

„Prostul nu le știe, dar le nimerește.”

„Câte bordeiuri, atâtea obiceiuri.”

„Face din cal măgar și din țânțar armăsar.”

„Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.”

„Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști.”

„Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.”

„Ochii care nu se văd, se uită.”

„Cine râde la urmă, râde mai bine.”

„Cine seamănă vânt, culege furtună.”

„Răzbunarea e arma prostului.”

„Banul e ochiul dracului.”

„Nu tot ce zboară se mănâncă.”

„Unde nu faci foc, nu iese fum.”

„N-aduce anul ce aduce ceasul.”

„Speranța moare ultima.”

„După război mulți viteji se arată.”

„Ulciorul nu merge de multe ori la apă.”

„Lauda de sine nu miroase-a bine.”

„Paza bună trece primejdia rea.”

„Cu răbdarea treci și marea.”

„Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.”

„Decât codăș la oraș, mai bine-n satul tău fruntaș.”

„Fricosul se sperie și de umbra lui.”

„Burta plină nu învață bine.”

„Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă, te omoară.”

„Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.”

„Uită de la mână pân-la gură.”

„Și cu-o floare, și cu zece, primăvară tot se trece.”

„Graba strică treaba.”

„Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.”

„Obrazul subțire cu cheltuială se ține.”

„Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara mea.”

„Hoțul neprins e negustor cinstit.”

„La omul sărac nici boii nu trag.”

„Vorba-i de argint, tăcerea-i de aur.”

„Unde nu-i cap, e vai de picioare.”

„Nimeni nu-și dă osteneala sa convingă, atunci când poate să poruncească.”

„Orice minune nu ține decât trei zile.”

„Cum îți așterni, așa dormi.”

„Pădurea dă coada securii.”

„Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.”

„Unde e vorbă multă, acolo e treabă scurtă.”

„Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.”

„Pisica blândă zgârie rău.”

„Brânză bună în burduf de câine.”

„Buturuga mică răstoarnă carul mare.”

„Dă cuiva un deget, și-ți ia toată mâna.”

„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.”

„Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.”

„Greu la deal cu boii mici.”

„Câinele care latră nu mușcă.”

„La plăcinte înainte, la război înapoi.”

„Așchia nu sare departe de trunchi.”

„Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.”

„Ce poți face azi, nu lasă pe mâine.”

„Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.”

„Mama proștilor e mereu gravidă.”

„Măsoară de două ori și tăie o dată.”

„Face umbră pământului degeaba.”

„Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei.”

„Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.”

„Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba.”

„Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.”

„Banul face din om neom.”

„Găina vecinului face ouă mai mari.”

„Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare.”

Culegere de Lori Balogh