Ce spune Biblia despre… ingerii rai

Ce spune Biblia despre… ingerii rai

     Realitatea existentei demonilor

     In vastul Univers creat de Dumnezeu, planeta noastra este singura planeta razvratita, despre care Biblia declara ca a devenit salasul ingerilor cazuti. “Toata lumea zace in cel rau”, spune apostolul Ioan ( 1 Ioan 5,19 ), dupa ce Lucifer si ingerii care l-au urmat au fost izgoniti din cer ( Apocalipsa 12, 7-9 ).

     In contextul luptei dintre bine si rau, este deosebit de important sa fim informati cu privire la natura si lucrarea ingerilor cazuti, numiti si demoni in urma asocierii lor cu Lucifer. Cea mai productiva metoda a lui Satana de a insela omenirea este aceea de a-i determina pe oameni sa nege existenta lui si a ingerilor cazuti.

     Asa se face ca filozofi, critici ai Bibliei, intelectuali, dar si oameni fara educatie neaga existenta Diavolului si a ingerilor rai, vazand in acestia doar simple personificari ale raului, niste imprumuturi din mitologia babiloniana. Dupa parea generala, numele Diavolului n-ar trebui folosit decat in rugaciuni si in lectiile de religie. Insa tendinta de a trece cu vederea personalitatea, energia, puterea, inteligenta si adancimea rautatii ingerilor cazuti ii face pe oameni nepregatiti si vulnerabili in fatza inselaciunilor acestora.

     La fel de paguboasa ca negarea existentei fortelor raului este si imaginea deformata sub care sunt zugraviti Diavolul si ingerii lui. Imaginile caraghioase cu care am fost obisnuiti inca din copilarie, reprezentandu-i pe demoni ca pe niste fiinte negre, hidoase, cu coarne, cozi  si copite, ii avantajeaza, caci oamenii maturi si echilibrati resping in mare parte ideea existentei unor asemenea fiinte.

     Existenta ingerilor rai, numiti si demoni, este dovedita de numeroase pasaje biblice in care se arata ca acestia sunt fiinte reale, cazute dintr-o lume superioara, fiind vrajmasi ai binelui si ai omului si care-si exercita puterea si influenta in lumea in care traim.

     Apostolul Iacov spune despre demoni ca ei cred in existenta lui Dumnezeu, dar se infioara ( Iacov 2,19 ). Apostolul Petru spune despre ingerii care au pacatuit ca au fost aruncati in “adanc”, unde sunt paziti pentru judecata finala ( 2 Petru 2,4 ). Acelasi lucru il afirma si apostolul Iuda despre “ingerii care nu si-au pastrat vrednicia si si-au parasit locuinta” ( Iuda 6 ).

     Apostolul Pavel ne arata ca noi n-avem de luptat impotriva “carnii si sangelui”, ci impotriva “capeteniilor, impotriva domniilor, impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti” ( Efeseni 6,12 ). Tot el le scrie celor din Efes ca “domnul puterii vazduhului” lucreaza acum in fii neascultarii ( Efeseni 2,2 ).

     Profetul Isaia vorbeste despre o zi in care Dumnezeu va pedepsi “ostirea de sus”, referindu-se la multimea ingerilor care l-au urmat pe Lucifer in razvratirea sa ( Isaia 24,21 ), iar cartea Apocalipsei ne zugraveste marele razboi din cer in care Mihail si ingerii Lui s-au luptat cu balaurul si ingerii lui, razboi care s-a incheiat prin aruncarea pe pamant a ingerilor rai ( Apocalipsa 12, 7-12 ).

     In timpul lucrarii Sale publice, Mantuitorul a scos multi demoni din oamenii posedati si i-a invatat pe oameni despre existenta lor ( Matei 12,28; 8,31; Luca 11,25.26; 8, 29.36; Marcu 5,18 ). Scriindu-le corintenilor despre judecata viitoare, Pavel afirma ca “noi vom judeca pe ingeri”, referindu-se desigur nu la ingerii buni, ci la cei cazuti ( 1 Corinteni 6, 3 ).

     In predicile Sale, Domnul Christos vorbea adesea despre judecata viitoare, iar legat de acest subiect, El ne invata ca focul prin care vor fi nimiciti cei nelegiuiti a fost de fapt pregatit “Diavolului si ingerilor lui” ( Matei 25,41 ). Cu ocazia vizitei facute in tinutul Gadarei, Mantuitorul a intrat in dialog cu legiunea de demoni care-i poseda pe cei doi demonizati , permitandu-le sa intre in turma de porci ( Matei 8,31 ).

     De asemenea, cu ocazia trimiterii in misiune a ucenicilor, Domnul Iisus le-a dat putere sa scoata afara “duhurile necurate” ( Matei 10,1 ), iar intr-o pilda, El a vorbit despre primejdia ca cineva sa-si lase casa sufletului neocupata, fapt de care duhurile necurate vor profita, spre pierzarea acelui suflet ( Matei 12, 43-45 ).

     Ultima carte a Bibliei ( Apocalipsa ) vorbeste si ea despre existenta ingerilor rai , zugravind Babilonul modern ca fiind “un locas al dracilor, o inchisoare a oricarui duh necurat” ( Apocalipsa 18,2 ).

     Diavol si demoni

     Biblia face distinctie intre Satana si ingerii sai. Satana este unic, fiind printul lor, in timp ce  ingerii rai sunt supusii lui. Unele traduceri ale Bibliei folosesc termenul “diavol” la plural (“diavoli” ) pentru a-i numi pe ingerii cazuti care l-au urmat, insa textul original face deosebire intre ingerii cazuti si conducatorul lor.

     In Noul Testament, termenul “Diabolos” se foloseste de 39 de ori, si doar la singular, referindu-se  intotdeauna la printul intunericului. Ingerii cazuti, care i s-au alaturat lui Lucifer in razboiul din cer,  sunt numiti “daimonion” sau “daimon”  ( in greceste ), termenul fiind folosit de cele mai multe ori la plural ( demoni ).

     Apostolii Petru si Iuda afirma despre demonii aflati sub conducerea lui Satana ca au fost aruncati in “adanc”, unde sunt retinuti in asteptarea judecatii finale ( 2 Petru 2,4; Iuda 6 ). Cuvantul “adanc” ( greceste “tartarus” ) desemneaza locul in care sunt retinuti ingerii cazuti. Acest termen nu se regaseste in nicio alta parte a Bibliei .

     Noul Testament in limba greaca foloseste trei termeni deosebiti atunci cand se refera la realitatile de dincolo de mormant: “hades”, “gheena” si “tartarus”. In limba romana, cei trei termeni, desi deosebiti intre ei, sunt adesea confundati cu iadul, ceea ce este o mare greseala.

     “Hades” apare de 11 ori in Noul Testament ( corespunde evreiescului “sheol” din Vechiul Testament ) si desemneaza locul de sedere al mortilor ( “locuinta mortilor”: Matei 11,23; 16,18; Luca 10,15; 16,23; Fapte 2,27.31; 1 Corinteni 15,55; Apocalipsa 1,18; 20, 13.14 ).

     “Gheena” apare de 12 ori in Noul Testament si desemneaza locul pedepsirii finale. Termenul  provine de la valea lui Hinom unde se ardeau cadavrele criminalilor, precum si gunoaiele aruncate in acel loc. Acolo se adusesera jertfe umane in cinstea zeului Moloh ( 2 Regi 23,10; Ieremia 7,31 ). Datorita focului care ardea permanent in acea vale, consumand gunoaiele si necuratiile care erau permanent aruncate acolo, profetii au folosit-o ca simbol al locului de judecata si pedeapsa finala ( Matei 5,22.29.30; 10,28; 18,9; 23,15.33; Marcu 9,43.45.47; Luca 12,5; Iacov 3,6 ).

     “Tartarus” apare o singura data in Noul Testament ( 2 Petru 2,4 ) si desemneaza locul in care sunt inchisi ingerii cazuti. Dupa unii comentatori, termenul “tartarus” se refera nu la cer, nici la iad, ci la atmosfera care inconjoara pamantul nostru, aici fiind locul in care ingerii cazuti sunt retinuti pana la judecata.

     Opinia aceasta este confirmata de texte precum Efeseni 2,2, unde se vorbeste despre Satana ca fiind “domnul puterii vazduhului”,  si Efeseni 6,12, unde sunt amintite “duhurile rautatii care sunt in locurile ceresti”.

     Ideea ca ingerii cazuti ( demonii ) s-ar afla acum in iad, fiind chinuiti , este infirmata de dialogul dintre acestia si Domnul Christos cu ocazia vindecarii celor doi demonizati din Gadara. Ei L-au intrebat pe Iisus: “Ai venit aici sa ne chinuiesti inainte de vreme ?” ( Matei 8,29 ).

     Mantuitorul a afirmat ca Gheena este pregatita Diavolului si ingerilor sai ( Matei 25,41 ), dar niciodata nu ne-a lasat sa intelegem ca pedepsirea lor ar avea loc acum. Dimpotriva, timpul pedepsirii lor nu a sosit inca. Doar dupa incheierea Mileniului va fi rostita sentinta judecatii finale in dreptul lor si doar atunci isi vor primi pedeapsa in focul pregatit pentru ei ( Apocalipsa 20,10 ).

     Biblia ne arata ca Diavolul si ingerii sai sunt tinuti captivi in atmosfera acestui pamant, fara a avea libertatea de a calatori in alte parti ale Universului, insa sunt inca liberi sa lucreze si sa-i ispiteasca pe oameni, datorita caderii primilor nostri parinti.

     Invataura care circula in crestinism potrivit careia ei s-ar afla in iad, legati in lanturi si chinuiti in foc, le este de mare folos demonilor, caci ei pot lucra nestingheriti, cutreierand pamantul si amagind milioane de suflete nepregatite.

     Lucrarea demonilor in timpurile biblice

     Studiind modul in care au lucrat demonii in trecut, putem intelege modul cum lucreaza ei astazi si astfel suntem pusi in garda fatza de puterea lor de amagire. In Vechiul Testament, cuvantul “demon” ( “duh necurat” ) nu este folosit prea des. Jertfele aduse de popoarele pagane din jurul Israelului erau considerate a fi aduse demonilor ( Deuteronom 32, 16.17 ).

     Referintele biblice ne arata ca aceste popoare pagane se inchinau in realitate lui Satana si ingerilor sai. Acesta este motivul pentru care Pavel scria despre lumea pagana a secolului intai: “Deci ce zic eu ? Ca un lucru jertfit idolilor este ceva ? Sau ca un idol este ceva ? Dimpotriva, eu zic ca ce jertfesc neamurile , jertfesc dracilor si nu lui Dumnezeu. Si eu nu vreau ca voi sa fiti in impartasire cu dracii” ( 1 Corinteni 10, 19.20 )

     In Vechiul Testament nu sunt relatate cazuri de exorcizare, cu exceptia situatiei in care David, atunci cand canta la harpa, facea ca duhul cel rau sa-l paraseasca temporar pe regele Saul ( 1 Samuel 16,23 ). Totusi, nu era vorba de o exorcizare in adevaratul sens al cuvantului, caci dupa un timp, duhul cel rau il lua din nou in stapanire pe Saul.

     In perioada intertestamentala au existat iudei exorcisti, insa este discutabil daca lucrarea lor a fost eficienta sau nu. In confruntarea cu fariseii, Domnul Iisus i-a intrebat intr-o ocazie: “Daca Eu scot afara dracii cu ajutorul lui Belzebul, fiii vostri cu cine-i scot?” ( Matei 12, 27.28 ). 

     Mai tarziu, in Fapte 19,13, se vorbeste despre niste exorcisti iudei itineranti care au incercat sa se foloseasca de Numele lui Iisus ca de o formula magica noua, insa fara succes. Se pare ca acesti exorcisti aveau un succes limitat., altfel lucrarea adevarata de scoatere a demonilor facuta de Iisus nu ar fi atras atentia nimanui ( Marcu 1, 27 ). Iisus a explicat insa ca puterea Sa asupra spiritelor rele era un semn distinctiv al lucrarii Sale de inaugurare a Imparatiei lui Dumnezeu: “Dar daca Eu scot afara dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Imparatia lui Dumnezeu a venit peste voi “ ( Matei 12, 28.29 ).

     Autoritatea supra fortelor demonice a fost transmisa de Domnul Iisus urmasilor Sai. Mai intai, El a dat-o celor 12 ucenici, atunci cand le-a poruncit: “Vindecati pe bolavi, inviati pe morti, curatiti pe leprosi, scoateti afara dracii. Fara plata ati primit, fara plata sa dati” ( Matei 10,8; Marcu 3,15 ).

     Mai tarziu, El a incredintat aceeasi autoritate celor 70 de ucenici care, la intoarcerea lor din misiune, au exclamat: “Doamne, chiar si dracii ne sunt supusi in Numele Tau” ( Luca 10, 17 ).

     In final, autoritatea asupra demonilor a fost incredintata Bisericii Sale care lucreaza in lume in Numele Domnului Iisus si lupta impotriva fortelor intunericului sub conducerea Lui ( fapte 8,6.7; 16,18; Iacov 4,7 ).

Lori Balogh