Dintre cugetările lui Camil Petrescu
(scriitor, critic de artă și filozof român:1894‑1957)
„Când ai ieșit din pământ, nu trebuie să te întorci împotriva pământului.”
„Dacă n-ai văzut încă o femeie care iubește, atunci n-ai văzut niciodată o femeie frumoasă.”
„Cuvântul e un mijloc imperfect de comunicare.”
„Marea înțelepciune e să-ți alegi prieteni care nu te vor sili la compromisuri.”
„Fericirea care nu durează nu e fericire – e un mizerabil stupefiant.”
„În afară de conștiință, totul e bestialitate.”
„Lucrurile frumoase sunt puține… Dacă le lași fără răspuns e păcat.”
„Viața nu-i un tricotaj; dacă ai greșit, să deșiri totul și s-o iei de la început.”
„O iubire care nu e eternă, nu e nimic; iubirea este totul sau nu este nimic.”
„Dreptatea este deasupra noastră și este una pentru toată lumea și pentru toate timpurile.”
„În dragoste este ca și în război. Vai de cei învinși!”
„Existența lui Dumnezeu nu se poate dovedi și e păcat să cauți s-o explici cuiva. Crezi numai… și afirmi.”
„Nimic nu se plătește mai sigur ca prostia.”
„Cel mai frumos măr are viermele în el.”
„Inteligența e un mijloc de adaptare la mediu al instinctului de conservare.”
„Urâciunea nu e decât umbra frumuseții.”
*”Un farmacist chel nu poate recomanda decent loțiuni pentru creșterea părului.”
„Prostia te poate necăji, te poate exaspera, te poate abate, dar nu poate provoca ură. Pedeapsa ei e în ea însăși, cum e viermele în măr.”
„Numai Dumnezeu poate judeca, fiindcă numai El cunoaște urzeala principiilor și știe cum a fost cu de-amănuntul totdeauna. Noi, oamenii, dibuim, nu știm nimic.”
„Dacă lumea care există e un vis al fiecărui om, după reguli stabilite, cum se face că toți oamenii visează după aceleași reguli?”
„Dragostea e frumoasă tocmai pentru că nu cunoaște nicio silnicie.”
„Cum se gândește, cum se iubește, cum se suferă nu se poate învăța în orele de curs și nici atesta prin certificat de absolvire.”
„A recunoaște meritul pe jumătate înseamnă a nu-l recunoaște deloc.”
„Câți dintre actorii care îl joacă pe Napoleon ar fi putut cuceri Europa, într-adevăr?”
Culegere de Lori Balogh
