Ilustratii despre constiinta
Cei patruzeci de martiri
Noapte geroasa de iarna… O legiune romana isi asezase tabara intr-un oras din Franta de azi, la marginea unui lac. Patruzeci de crestini fusesera condamnati la moarte prin inghet, pentru ca nu-si renegasera credinta. Stransi laolalta in mijlocul lacului, in noaptea geroasa, crestinii isi asteptau moartea cantand: “Patruzeci de luptatori se lupta pentru Tine, Iisuse. Ei cer de la Tine biruinta si cununa”.
Crudul si mandrul comandant al legiunii statea de veghe in cortul sau comod si auzea cantarea. Miscat de aceasta neobisnuita marturisire, ostasul, obisnuit cu blesteme si batjocuri, asculta atent. Intre cei condamnati se aflau si ostasi de-ai lui care devenisera crestini. Trebuiau ei sa moara ?
Apoi se hotara. Iesi afara in gerul noptii, aduna vreascuri pe malul lacului si facu un foc urias, crezand ca-i va putea indemna pe unii dintre ei sa renunte la credinta lor si sa vina langa foc. Dar lucrul nu s-a intamplat. Cantecul lor rasuna din nou, dar din ce in ce mai slab…
Deodata, in vreme ce cantecul mai plutea in noapte, unul din condamnati urca malul si cazu langa foc. Cantecul celor patruzeci nu se mai auzea, iar unul dintre eroi fugi ca un las. Pe fatza comandantului se vedea o lupta teribila. Deodata, el arunca mantia celui ce fugise de moarte, il privi cu mila, cobora malul si alerga la condamnatii de pe lac, spunand: “Vreau sa iau locul tau, ca sa am cununa ta”.
Dupa cateva minute, cu o proaspata putere, cantecul se auzi din nou, purtat de vant la ostasii inspaimantati si adunati in jurul lacului. O asemenea hotarare poate fi luata doar de o constiinta care vorbeste cu putere…
Culegere de Lori Balogh
