Botezul
Botezul este o orânduire evanghelică ce simbolizează renunțarea la viața de păcat și începutul unei vieți noi, trăită în Christos. Este o orânduire evanghelică, deoarece a fost stabilit de Dumnezeu, nu de către oameni. Este simbolică deoarece ne îndreaptă atenția spre moartea și învierea lui Christos, singurul mijloc prin care putem fi iertați de păcate.
Etimologie
Cuvântul „botez” provine din grecescul „baptizo” care înseamnă a scufunda în apă, a acoperi cu un lichid.
Semnificația botezului
1. Moartea, îngroparea și învierea împreună cu Christos. Este vorba de moartea omului vechi, a firii lui pământești și de învierea la o viață nouă, trăită cu Christos (vezi Romani 6:3‑4; Coloseni 2:12).
2. Curățarea de păcat prin sângele lui Christos (vezi Fapte 22:16).
3. Intrarea în legământul harului, în marea familie a lui Dumnezeu. Cel botezat devine în mod public un copil al lui Dumnezeu, fiind primit în familia cerească, numele său fiind scris în cartea vieții (vezi Ioan 1:12; 1 Corinteni 12:13; Luca 10:20; Matei 28:19).
În concluzie, actul botezului este o declarație publică, în fața bisericii și a Universului întreg, că omul renunță la viața sa de păcat, dorind să înceapă o viață nouă în Domnul. În același timp, botezul este și o mărturisire de credință publică. Chiar dacă biserica poate fi înșelată de un om nesincer care cere botezul din anumite interese, Dumnezeu nu va putea fi înșelat niciodată, căci El cunoaște motivele reale ale inimii.
Botezul în Biblie
Botezul este o orânduire a Noului Testament. Era practicat de unele comunități în preajma primei veniri a lui Christos (esenienii, comunitatea din Qumran). Primul care a practicat botezul în timpurile Noului Testament a fost Ioan Botezătorul (vezi Marcu 1:4). Nu Ioan a fost inițiatorul acestei practici, ci Dumnezeu (vezi Ioan 1:33). Cel care a rânduit botezul în Biserica creștină a fost Iisus Christos (vezi Matei 28:19).
De ce S-a botezat Iisus, dacă nu avea păcat (vezi Matei 3:13‑15; Ioan 13:15)? El ne-a lăsat o pildă de urmat. Iisus nu a primit botezul ca o mărturisire a păcătoșeniei Sale, căci el nu avea păcat. El însă S-a identificat cu oamenii păcătoși, a luat asupra Sa păcatele noastre și a mers pe aceeași cale pe care trebuie să meargă orice om ce dorește mântuirea. El S-a botezat pentru a ne fi un exemplu.
Condițiile primirii botezului
Dumnezeu cere câteva condiții. Ioan Botezătorul însuși a refuzat să boteze o anumită categorie de oameni care cereau botezul (vezi Luca 3:7).
1. Credința este condiția principală (vezi Marcu 16:16; Evrei 11:6; Fapte 16:31). Să observăm ordinea firească a lucrurilor: întâi credința, apoi mărturisirea publică a acestei credințe prin botez!
2. Păzirea poruncilor lui Dumnezeu (vezi Matei 28:20).
3. Fapte care să dovedească o schimbare de orientare (vezi Luca 3:8; Iacov 2:17).
Să observăm că toate aceste condiții presupun o vârstă matură. Doar un om matur poate înțelege condițiile primirii botezului și doar un om matur le poate împlini! De unde atunci practica botezării copiilor mici?
Botezul biblic
De fiecare dată când găsim cuvântul „botez” în Noul Testament el semnifică o scufundare în apă (vezi Romani 6:3‑4; Ioan 3:23; Fapte 8:26- 40). În cazul botezării famenului etiopian de către Filip, observăm ordinea normală a lucrurilor:
• Întâi este credința;
• Urmează învățarea cerințelor lui Dumnezeu;
• În final are loc botezul prin scufundare, singurul botez biblic recunoscut de Dumnezeu.
Botezul copiilor?
În Biblie nu există niciun text care să arate că s-ar fi practicat botezul copiilor în timpul Bisericii apostolice din secolul întâi. Cei care susțin botezul copiilor se bazează pe cele cinci pasaje din Noul Testament în care apare expresia „și toată casa lui” (vezi Fapte cap. 10; 11:1‑18; 16:11‑15; 16:16‑34; 18:8; 1 Corinteni 1:16).
Dacă citim cu atenție aceste pasaje ale Noului Testament vom observa că în toate cazurile cei care au fost botezați au fost cei cărora li s-a predicat Evanghelia, care au crezut și apoi s-au pus în slujba lui Dumnezeu. Toate acestea sunt acțiuni ale unui om matur, nu ale pruncilor.
Istoric al botezului
În secolul al 2‑lea nu există nicio dovadă că s-ar fi practicat botezul copiilor. În secolul al 3‑lea Origene justifica botezul copiilor prin faptul că un copil se naște în păcat. Tertulian (160‑220) în schimb combate botezul copiilor. Chiar părinții bisericii care au susținut botezul copiilor, ei înșiși au fost botezați la maturitate.
În tot Evul Mediu s-a practicat botezul copiilor, iar după anul 1300 s-a trecut la botezul prin stropire (în biserica apuseană). În perioada Evului Mediu, cu riscul arderii pe rug, unele grupări de creștini au practicat botezul biblic prin scufundare (valdenzii, catarii). În secolul al 4‑lea se introduc lumânările de botez care simbolizau iluminarea interioară acelor botezați.
În timpul Reformei din secolul al 16‑lea, reformatorii au fost inconsecvenți în ceea ce privește botezul copiilor mici. Reîntoarcerea la botezul biblic s-a produs odată cu apariția bisericilor neoprotestante, evanghelice.
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, consecventă principiului protestant „Sola Scriptura”
(Biblia și numai Biblia ca autoritate morală și de credință), a susținut întotdeauna botezul biblic prin scufundare a persoanelor mature.
Lori Balogh
Cu privire la intelesul expresiei „intaiul nascut” in dreptul lui Iisus Christos, va rog sa cititi articolul de la adresa:
https://www.loribalogh.ro/2014/06/coloseni-1-15-cel-intai-nascut-din-toata-zidirea/
Cu stima,
Lori B
Eu inteleg ce vreti sa spuneti cind afirmati ca priviti lucrurile din afara planului de mintuire ,pentru ca in planul de mintuire a fost un timp cind Fiul ,,a fost facut pentru putina vreme mai prejos ca ingerii”. Dar sa privim lucrurile din afara planului de mintuire adica din perioada dinaintea intruparii si dupa moartea ,invierea si inaltarea Fiului la cer. Eu sint de acord ca textele care vorbesc de perioada intruparii pot sa se refere la relatia lui Isus cu Tatal ca om dar sa privim la citeva texte inainte de intrupare si dupa proslavirea Fiului.
Inainte de intrupare :
– Cuvintul era cu Dumnezeu si Cuvintul era Dumnezeu – in greaca , cind Dumnezeu se refera la Tatal in acest verset este cu articol iar cind se refera la Cuvintul este fara articol.De ce? Acest lucru a dus la traduceri diferite de traducerea Cornilescu ca , (Cuvintul era un Dumnezeu -martori lui Iehova traducere pe care au luat-o dintr-un manuscris se pare din sec.2) sau alte traduceri ,,Cuvintul era de natura divina”- se merge pe idea ca in greaca daca nu se pune articol se refera la ce natura are lucrul respectiv si nu la cine este acel lucru.
– ,,Domnul MA FACUT cea dintii dintre lucrarile Lui……Eu am fost ASEZATA din vesnicie……AM FOST NASCUTA ……..Cind a intocmit Domnul cerurile eu eram de fata .(Prov.8:22-31)….eram mesterul Lui….eram desfatarea Lui……
-,,Fiul pe care L-A PUS MOSTENITOR al tuturor lucrurilor (Evrei 1:1)
– ,,cel INTII NASCUT peste toata zidirea (Col.1:15)
Vedem ca Fiul ,,a fost nascut” ; este mostenitor dar nu prin sine ci ,,a fost pus mostenitor”
Dupa proslavirea la cer Ioan il vede in toata gloria Lui (Apoc. cap 1) si totusi Fiul il numeste pe Tatal ,,DUMNEZEUL LUI ” (Apoc 3:2 ,12) -de 5 ori este numit in aceste versete,,Dumnezeul meu” .Daca Tatal este Dumnezeul lui Isus cum pot fi ei egali (vezi si Efes 1:17 ,,Dumnezeul Domnului nostru Isus…….”)
– Domnul (Iehova) a zis Domnului (Adonai) meu…(Psalmul 110)
– 1 Cor 8 ,,pentru noi nu este decit UN SINGUR DUMNEZEU TATAL si UN SINGUR DOMN Isus Hristos
– Efes cap 4 ,,este un singur Domn ,………..este un singur Dumnezeu si TATA a tuturor”
– ,,singurului Dumnezeu Mintuitorul nostru prin Isus Hristos Domnul nostru”(Iuda 25)
Frate Remus,
Pe masura ce continuam dialogul in jurul temei Trinitatii, imi dau seama de „macazul” care desparte conceptiile noastre despre Divinitate. In timp ce dv. incercati sa o intelegeti din interiorul Planului de Mantuire, in care Tatal, Fiul si Duhul Sfant au roluri diferite ( eu afirm ca si le-au luat in mod voluntar, dv. afirmati ca Tatal le-a impus Fiului si Duhului Sfant ), eu incerc sa privesc la relatia dintre cele trei Persoane asa cum era inainte de intocmirea acestui plan.
Prin intrupare, venind pe pamant in natura umana, si traind printre noi ca Fiu al omului, e numai firesc ca Iisus sa afirme ca El este mai mic decat Tatal, ca nu face nimic de la Sine, ca nu stie ziua finala, etc. Este vorba de o subordonare voluntara a Fiului fatza de Tatal si a Duhului Sfant fatza de Fiul si Tatal, cu scopul de a aduce la indeplinire Planul Mantuirii si pentru a oferi un exemplu de supunere si colaborare intregului Univers.
Ati facut mai multe afirmatii cu care nu pot fi de acord, chiar daca aduceti multe versete biblice in sprijinul lor. Scriptura nu ma lasa sa fiu de acord cu dv. Sunt prea multe si ar trebui ca la fiecare dintre ele sa scriu pagini intregi de comentarii. Asa ca m-am hotarat sa scriu un material mai amplu in viitor, care sa trateze acest subiect delicat si important in acelasi timp.
Pana atunci, va rog sa faceti un exercitiu de imaginatie. Ati afirmat ca Fiul are un inceput al existentei ( in paranteza fie spus, acest lucru Il face sa nu fie Dumnezeu adevarat, caci Dumnezeu nu are inceput al existentei ). Inseamna ca a existat un timp in vesnicia trecutului in care nu exista nicio creatura, nici Fiul, nici Duhul Sfant. Deci Tatal era singur… Totusi, 1 Ioan 4,8 spune ca „Dumnezeu este dragoste”. Ori dragostea nu poate exista decat in relatie. Daca era singur, cum putea fi Dumnezeu dragoste ?
Cu stima,
Lori Balogh
Daca ati intilnit conceptia aceasta la martorii lui Iehova asta nu inseamna ca am luat-o de la ei.
In Ioan 1:1 se spune doar ca la inceput Fiul exista cu Dumnezeu in cer nu spune de cind exista.
Isaia 9:6 este un argument destul de puternic dar exista citeva probleme:
– expresia nu exista in Septuaginta ,exista numai in textul masoretic
-in functie de traducere expresia poate capata intelesuri diferite. In general se traduce cu ,,Parinte vecinic” iar din unele manuscrise grecesti cu ,,Parinte al veacului care vine”(vezi trad .Anania). Oricum trebuie sa fim atentii ca este o expresie dificil de interpretat iar unii in baza acestei expresii au ajuns sa creada ca Isus este Tatal.
Idea ca din Eden oameni au inteles ca Dumnezeu este o Trinitate ,nu pot sa o acept ,daca ar fi asa evreii care au avut revelatia scrisa au fi cunoscut si ei lucrul acesta . Daca veti intreba un evreu despre Trinitate veti vedea ca nu cunosc un Dumnezeu trinitar.
Scriptura spune ca :
– Fiul este NASCUT din Tatal inseamna ca are un inceput altfel cum am putea intelege cuvintele lui Isus care zice ca Tatal A DAT Fiului sa aiba ,,viata in sine”.,, Daca viata in Sine”i-a fost data atunci cum poate fi Fiul fara inceput.
– Cum pot fi egali daca Isus a zis ,,Tatal este mai mare decit mine”?
– Cum pot fi la fel de puternici daca Isus a zis:,,Eu nu pot face nimic de la mine”?
– Cum pot fi egali in cunoastere daca Fiul nu stie ziua si ceasul sfirsitului?
– Cum pot fi egali in autoritate daca Isus zice ca a sedea la dreapta sau la stinga lui in imparatie nu depinde de El ci de Tatal?
– Dumnezeu nu poate sa se schimbe in natura ,totusi Fiul a devenit om deci si-a schimbat natura
– Dumnezeu nu poate sa moara totusi Fiul a murit si a inviat
Oricum atunci cind vorbim despre Dumnezeu trebuie sa fim foarte atenti caci minia lui Dumnezeu s-a aprins inpotriva prietenilor lui Iov pentruca ,,nu au vorbit despre Dumnezeu drept in totul” Chiar daca ,,nimeni nu cunoaste deplin pe Fiul decit Tatal si pe Tatal decit Fiul” si ,,nimenui nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu afara de Duhul lui Dumnezeu ” totusi ni s-a revelat cite ceva despre Dumnezeu prin Scriptura .Sa raminem in Scriptura ca sa nu fim departati de adevar si sa umblam in intuneric fara lumina Domnului.
Conceptia dv. despre Iisus am intalnit-o la martorii lui Iehova, chiar daca spuneti ca nu va intereseaza acest lucru. Si ei Il considera pe Iisus „un Dumnezeu”, dar mai mic decat Tatal. Daca Fiul a venit la existenta candva, in vesnicii, cum va explicati profetia lui Isaia 9,6, in care El este numit „Dumnezeu tare” si „Parintele vesnicilor” ? Cineva care are un inceput al existentei, nu poate fi numit „Parintele vesniciilor”.
Ioan 1,1 ne spune ca „la inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu” Din cele spuse de Ioan inteleg ca nu a existat niciun timp in care Cuvantul ( Fiul ) sa nu fi fost cu Tatal.
Faptul ca ideea de Trinitate exista si in religiile pagane este explicabila. Pornind de la origini, cand oamenii aveau o conceptie corecta cu privire la Divinitate, ideea de Trinitate a fost transmisa din generatie in generatie la diferite popoare, insa suportand alterari mai mari sau mai mici. Nu crestinismul a imprumutat ideea de Trinitate de la pagani, ci toate religiile ( inclusiv crestinismul ) au mostenit aceasta conceptie de la hotarele Edenului. Aceeasi explicatie este valabila si in cazul potopului.
-nu stiu si nu ma prea intereseaza ce zic unitarieni este btreaba lor ,pe mine ma intereseaza ce zice Scriptura
-A fost Isus un simplu om ? Nu ,a fost Fiul lui Dumnezeu devenit om. ,,Cuvintul s-a facut trup”
-A fost o creatura ridicata la rang de Domn ? Nu Isus nu este creatura ci Creator ,,toate lucrurile au fost facute PRIN EL si NIMIC DIN CE A FOST FACUT nu a fost facut FARA EL”. Daca ,,nimic din ce a fost facut nu a fost facut fara El ” inseamna ca el nu a fost facut.
-A fost din todeauna Dumnezeu ? Fiul este Dumnezeu de cind a venit in existenta fiind ,,nascut din Tatal” dar odata cu biruinta de la Golgota si invierea lui si inaltarea la dreapta lui Dumnezeu a fost inaltat mult mai sus decit a fost pina atunci ,,s-a dezbracat de sine si a luat chip de rob DEACEEA si Dumnezeu l-a inaltat si i-a dat un nume mai presus de orce nume”,sau ,,a fost incununat cu slava si cinste DIN PRICINA MORTII pe care a fuferit -o” ,sau 1 PETRU 3:22 spune ca dupa ce s-a inaltat la dreapta lui Dumnezeu si-a supus :ingeri ,stapinirile si puterile.
-Cum ma inchin Fiului ? Ca unui Domn si Dumnezeu dar nu egal cu Tatal.
– Idea de Trinitate nu au avut-o in general scriitori Biserici din sec 2 ea aparind mai tirziu la Parinti Bisericesti , in schimb idea de divinitate in trei persoane o au si alte religii decit crestinii iar la crestini se pare ca a venit de la Platon.
–
Nu voi continua sa va tulbur in conceptiile dv. despre Dumnezeire. Am inteles ca imbratisati vederi unitariene, desi nu stiu nici acum cum intelegeti natura Domnului Christos: a fost doar un simplu om, a fost o creatura ridicata la rang de Dumnezeu de Tatal, sau a fost dintotdeauna Dumnezeu ?
Doresc insa va precizez un lucru important: Trinitarianismul nu inseamna inchinare la trei Dumnezei, ci la Unul singur, manifestat in Trei Persoane. Aici este marea taina a Dumnezeirii, pe care oamenii incearca sa o inteleaga fara succes. Si pentru ca nu reusesc sa inteleaga natura divina, se incearca rezolvari de genul variantelor unitariene.
Nici acum nu am inteles cum va inchinati Fiului lui Dumnezeu: ca unui Dumnezeu adevarat, sau ca unui Dumnezeu mai mic decat Tatal, sau ca unei creaturi ridicate la rang de Domn. Dv. priviti relatia dintre Tatal, Fiul si Duhul Sfant doar din interiorul Planului de Mantuire. Eu incerc sa privesc aceasta relatie asa cum a fost ea si inainte de alcatuirea Planului de Mantuire. Aici e diferenta noastra de opinie.
As lua lucrurile pe rind :
– planul de mintuire nu a fost conceput de Tatal ,Fiul si Duhul Sfint ci numai de Tatal (Efes 1:9 -,,planul pe care il alcatuise in Sine insusi”)
– Tatal ,Fiul si Duhul Sfint nu si-au luat singuri fiecare rolul in planul de mintuire cum am mai vazut si in alta parte conceptia aceasta ci Scriptura zice ca Tatal A TRIMIS pe Fiul iar Duhul Sfint este TRIMIS de Tatal si Fiul .Daca te trimite cineva inseamna ca nu iti alegi lucrarea pe care o faci ci iti este data. La fel si Isus spunea ca tot ce face , Tatal i-a poruncit.
– nu ma intereseaza ce spun martorii lui Iehova ,penticostali ,adventisti etc. ci doar ce spune Scriptura.
– da Isus este Domn ,nu doar Domn ci SINGURUL Domn zice Scriptura (1 Cor 8:6 ;Efes 4:5 ; Iuda v.4) asta nu inseamna ca Tatal nu este Domn ci ca singura fiinta din intreg universul pe care Tatal a pus-o mai mare peste toti este Fiul . Tatal l-a pus ,,mostenitor al tuturor lucrurilor „Evrei 1:2 , ,,i-a dat un nume mai presus de orce nume”( Filipeni 2:9). Poti sa fii Domn si sa nu fii Dumnezeu dar nu poti fi Dumnezeu si sa nu fii si Domn .Scriptura il numeste in citeva locuri pe Fiul chiar si Dumnezeu dar un Dumnezeu care are un Dumnezeu ,Tatal este Dumnezeul lui Isus (Apoc 3:12)
-Daca credem in TREI dumnezei suntem monoteisti sau politeisti?
– De ce a primit inchinare ? Pentruca Tatal l-a facut Dumnezeu si unic Domn poruncind tuturor sa se inchine Fiului ,,toti ingeri lui Dumnezeu sa i se inchine”
– De ce a iertat pacatele ? -pentruca Tatal i-a dat aces drept ,,toate lucrurile mi-au fost date in miini de Tatal meu”
-Eu nu am spus ca Duhul Sfint nu este o persoana ci am spus ca nu stiu daca este sau nu o persoana
– stiu ca este un subiect de capatii tocmai de acea nu vreau sa cred ce a impus Constantin cel Mare sau cel putin a influientat decizia episcopilor la Niceea dar daca de credinta in Trinitate depinde mintuirea ma intreb daca pionerii adventismului vor fi mintuiti? Mintuirea depinde de credinta noastra in faptul ca ,,Isus este Hristosul Fiul lui Dumnezeu” si a credintei in ce face si a facut el pentru noi.
Voi incheia cu a-mi afirma crezul meu ca Tatal este Dumnezeu si Domn prin SINE INSUSI iar Fiul este Domn si Dumnezeu PRIN TATAL . Este o diferenta.
Cu privire la textul din Filipeni 2, 6: „El n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu”, intelegerea mea este cu totul alta: Desi Iisus avea „Chipul lui Dumnezeu” si putea apela la egalitatea Sa cu Tatal ( „Eu si Tatal una suntem” – Ioan 10,30 ), pentru a ne mantui pe noi si a implini prevederile Planului de Mantuire, „S-a dezbracat pe Sine Insusi si a luat chip de rob”…
Atunci cand facem referire la afirmatiile lui Iisus cu privire la Dumnezeu, nu trebuie sa uitam un lucru deosebit de important: El se afla pe pamant, luase natura umana si era Fiul omului. In aceasta calitate, care era absolut necesara implinirii Planului de Mantuire, era numai firesc ca El sa Se subordoneze pe deplin Tatalui.
Cred ca am mai precizat in comentariile mele felul in care inteleg eu relatiile din sanul Trinitatii: Trei Persoane divine , distincte, dar unite in mod desvarsit in caracter, atribute, scopuri, planuri, intentii si mai ales in dragoste. Cum este posibil acest lucru ? Este o taina pe care probabil niciodata nu o vom intelege. Si aceasta pentru ca suntem creaturi limitate.
In momentul in care, candva in vesnicie, a fost conceput Planul de Mantuire, Cele Trei Persoane Si-au luat roluri diferite in cadrul acestui Plan: Tatal a ramas Suveranul absolut, care trebuia sa supravegheze desfasurarea intregului Plan de Mantuire, Fiul a luat pozitia de Fiu al lui Dumnezeu si Fiu al omului, pentru a aduce la indeplinire acest Plan, iar Duhul Sfant Si-a luat atributiile de a lucra la inima celui pacatos, producand nasterea din nou si sfintirea.
In concluzie, aceasta diferentiere intre Persoanele divine este strict legata de rolurile lor in Planul de Mantuire. Iisus, ca Fiul al omului, trebuia sa ne lase un model de raportare la Tatal, asa ca L-a numit singurul Dumnezeu adevarat.
De altfel, avand conceptia pe care ati sustinut-o in repetatea randuri pe acest blog ( ca doar Tatal este singurul Dumnezeu adevarat, refuzand aceasta calitate si Fiului si Duhului Sfant ), nu stiu cum veti putea sa raspundeti la o multime de intrebari care se ridica atunci cand citim Biblia:
– Daca numai Tatal este Dumnezeu adevarat, atunci Fiul ce calitate are ? Veti spune ca este Domn. Ce inseamna aceasta ? Ca este mai prejos decat Tatal ? Aceasta este credinta martorilor lui Iehova: Iisus este un Dumnezeu, dar mai mic. In acest caz, suntem in fatza unei dileme: suntem monoteisti, sau politeisti ? Credinta in doi Dumnezei: unul mai mare si altul mai mic nu mai este monoteism, ci politeism.
– Daca Iisus nu a fost Dumnezeu adevarat, de ce a primit inchinarea care i se cuvine doar lui Dumnezeu ? De ce a iertat pacate, lucru pe care doar Dumnezeu poate sa-l faca ? De ce Toma Il numeste „Domnul meu si Dumnezeul meu ?” ( Ioan 20,28 ) De ce Pavel Il numeste pe Iisus „marele nostru Dumnezeu si Mantuitor” ( Tit 2,13 ) ? De ce in Apocalipsa, fiintele create din Univers Ii vor aduce inchinare deopotriva Tatalui si Fiului, fara deosebire ( Apocalipsa 5,13 ) ?
As putea continua cu intrebarile, dar ma opresc aici. Iar cu privire la Duhul Sfant, se ridica alte multe intrebari: sunt zeci de texte biblice care ne arata ca Duhul Sfant are toate trasaturile personalitatii: vointa, comunicare, nazuinta, etc. Cum ar putea o forta oarba sa iubeasca, sa nazuiasca, sa suspine pentru pacatosi, sa mijloceasca la inima lor, etc. ? Nu voi insista pe aceasta tema, caci am scris mult despre acest subiect.
Frate Remus, rugati-va ca Bunul Dumnezeu sa va lumineze in privinta acestui subiect de capatai, caci de felul in care-L cunoastem pe Dumnezeu depinde mantuirea noatra: „Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine...”
Cu stima,
Lori B.
Isus nu a spus niciodata despre sine ca este Iehova pentruca ,,el nu a gasit ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu”si a spus ca Tatal este ,,singurul Dumnezeu adevarat” si ca Tatal ,,este mai mare ca el „si este ,,Dumnezeul lui”. El a spus despre sine ca este Fiul lui Dumnezeu si Hristosul cel trimis de Tatal. Acele afirmatii din Ev . lui Ioan in care apare acel ,,Eu sunt” nu cred ca fac referire la cartea Exodului cind Dumnezeu ii zice lui Moise ,,EU SUNT cel ce sunt”alminteri Ioan s-ar fi contrazis pe sine in Evanghelie pentruca tot el relateaza rugaciunea lui Isus in care il numeste pe Tatal ,,singurul Dumnezeu adevarat”.
Ar fi de folos un studiu aprofundat cu privire la Numele Iehova ( mai corect, Iahweh ). In Matei 14,27, cu ocazia umblarii pe mare, Iisus spune: „Eu sunt, nu va temeti ” Expresia „Eu sunt” este tradusa din grecescul „Ego eimi”, care este Numele lui Dumnezeu ( vezi Exodul 3,14 in Septuaginta).
Iisus a folosit acest „Ego eimi” si in alte imprejurari. De exemplu, in Ioan 8, 58: „Inainte ca sa se nasca Avraam, sunt Eu” ( Ego eimi ).
Cu ocazia arestarii Sale, a avut loc un dialog interesant:
„Pe cine cautati ?”
„Pe Iisus din Nazaret !”
„Eu sunt !” ( Ego eimi )
„Cand le-a zis Iisus: „Eu sunt”, ei s-au dat inapoi si au cazut jos cu fatza la pamant” ( Ioan 18, 4-6 )
Simpla rostire a Numelui lui Dumnezeu in dreptul Sau a avut puterea de a culca la pamant multimea venita sa-L aresteze.
Identificarea desavarsita a Fiului cu Tatal presupune si un Nume comun: „Eu si Tatal una suntem” ( Ioan 10, 30 )
Cu stima,
Lori B.
Cred ca botezul exprima experienta deplina a mantuirii ( „Cine va crede si se va boteza, va fi mantuit” – Marcu 16,16 ). In procesul mantuirii noastre, toate Persoanele Dumnezeirii au avut partea Lor: Tatal acorda har, Fiul S-a jertfit, iar Duhul Sfant lucreaza direct la inima noastra. De altfel, chiar la botezul lui Iisus au fost prezente toate Persoanele divine ( Luca 3, 21.22 ). Prin urmare, mi se pare corect ca formula de botez sa cuprinda toate Persoanele divine.
Pe de alta parte, atunci cand ne rugam Tatalui, e numai firesc sa o facem in Numele Fiului, singurul Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni ( 1 Timotei 2,5 ).
Totusi pare interesant ca acest verset este unic , nicaieri in NT nu se mai spune sa facem ceva in Numele Tatalui ,Fiului si Duhului Sfint ci doar in Numele lui Isus . Mai mult in Matei ,,Numele ” in greaca este la singular ca si cum Tatal ,Fiul si Duhul Sfint ar avea acelasi Nume cea ce nu este adevarat . Doar Tatal este Iehova , Fiul il gasim cu numele de Domnul Isus Hristos iar despre numele Duhului Sfint nu scrie nicaieri ,nici nu stiu daca este o persoana sa aiba un nume. Eu suspectez versetul din Matei ca nu a fost asa in original. Se spune ca Eusebiu de Cezareea a citat de mai multe ori versetul in mai multe scrieri avind acces la copii de manuscrise mai vechi ca cele existente in prezent sau poate a avut acces chiar la original si la citat cu expresia ,,in numele Meu „(adica numele lui Isus)
Ma gandesc la posibilitatea ca expresia „in Numele” sa aiba intelesuri diferite in Matei 28 fatza de celelalte texte. Asa cum inteleg eu, in Matei expresia „in Numele” se refera la intrarea celui botezat in marea familie a Dumnezeirii si a Imparatiei cerurilor. In celelalte texte, in care e vorba doar de Iisus, expresia „in Numele” se refera la meritele, autoritatea, imputernicirea ( etc. ) Mantuitorului. Eu nu vad nicio contradictie in aceasta privinta.
Cu stima,
Lori B.
Ce parere aveti despre porunca de a boteza in Numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfint in contextul in care in alte pasaje se vorbeste numai de botezul in Numele lui Isus (Fapte cap .2 ; cap 8 ; cap 10 ; cap 19 ; 1 Cor 1:13 ; Rom cap 6 ; Gal 3:27) . Pe linga aceasta porunca de a face totul in Numele lui Isus ,,ORiCE faceti cu fapta sau cu cuvintul sa faceti totul in Numele Domnului Isus Hristos”. Toate versetele care vorbesc despre Numele in care trebuie sa fim botezati vorbesc doar de Numele lui Isus in contrast cu Matei care vorbeste de Numele Tatalui,Fiului si Duhului Sfint . Cit de diferita este practica Bisericilor istorice care face totul in Numele Tatalui , Fiului si Duhului Sfint.
Salutari,
Botezul pruncilor este de multe secole un subiect controversat. Pentru aceia dintre dumneavoastra care vor sa studieze bazele biblice si logice, impreuna cu dovezile istorice ale botezului pruncilor, va recomand o carte foarte potrivita si cuprinzatoare (contine zece argumente solide si unsprezece obiectii cu raspunsurile lor). „Botezul pruncilor, biblic si rational”, de Samuel Miller. Se poate citi aici http://botezulcopiilormici.wordpress.com/
Despre ambele: si cel cu apa, si cel cu Duhul Sfant. Pentru ca ambele fac parte din acel „singur botez adevarat”, amintit de apostol. Botezul cu apa, fara sa fie insotit de Duhul Sfant este doar o formalitate, o ceremonie fara valoare.
Cat despre interpretarea d-v legata de „apele” din Apocalipsa, trebuie sa recunosc ca m-a surprins indeditul ei. Insa nu o pot accepta…Sapati mai adanc!
Cu respect,
Lori B.
” Este un singur Domn, o singura credinta, un SINGUR botez”. (Efes.4:5) ” Cat despre mine, eu va botez cu apa, spre pocainta; dar Cel ce vine dupa mine este mai puternic decat mine, si eu nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintea. El va va boteza cu Duhul Sfant si cu foc”. (Mat.3:11) Daca este scris ca este UN SINGUR BOTEZ , si acela este cu Duh Sfant, d-vs despre care botez vorbiti? Cel cu apa sau cel cu Duh Sfant? Dupa cum foarte bine ati spus „Moartea, ingroparea si invierea impreuna cu Christos”, semnifica botezul, aceasta este starea actuala a Omului. Omul este „MORT si INGROPAT” in sistemele religioase luate in totalitatea lor. Apele din care trebuie sa iasa Omul le gasim in cartea apocalips: „Apoi mi-a zis: „Apele pe care le-ai vazut, pe care sade curva, sunt noroade, gloate, neamuri si limbi”. (Apoc.17:15) Daca Omul reuseste sa se debaraseze de tot balastul ,’invataturile” omenesti,(sa iasa din APE)
primeste botezul cu Duhul Sfant, daca nu, ramane in continuare ”MORT si INGROPAT”.Cautati Lumina. Cu respect!