Dintre cugetările lui Tudor Mușatescu
(poet, prozator, dramaturg și umorist român: 1903‑1970)
„Amabilitatea adevărată trebuie să fie, în primul rând, o chestiune de caracter și apoi una de educație.”
„Dragostea e sentimentul care vine în galop și dispare în vârful picioarelor.”
„Dragoste: bătăi de inimă pentru dureri de cap.”
„Egoistul: cel ce începe de la el și se termina de unde a plecat.”
„Fiecare inimă are podul ei cu vechituri, pe care nu se îndură să le arunce niciodată, dar le scutură din când în când.”
„Numai după invidia altora îți dai seama de propria ta valoare.”
„Invidia vorbește cu buzele tivite.”
„Leneșul are prea puțin timp pentru cât ar vrea să piardă.”
„Minciuna premeditată nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter.”
„Când iei viața peste picior, îți pune piedici.”
„Nu regret nimic din ce-am făcut în viață. În schimb regret tot ce n-am făcut.”
„Refuzul sincer e preferabil aprobării ipocrite.”
„Ești singur numai atunci când nu mai ai să-ți spui nimic.”
„Cu vremea să mergi în pas, nu la pas.”
„Unii trăiesc gratis, alții degeaba.”
„Viitorul unui om, ca și al unei lumi, se construiește, nu se visează.”
„Ideea bine clocită trebuie să facă adepți, nu pui.”
„Citește legile cu ochii bine deschiși și respectă-le „orbește”.”
„Justiție: oarba care vede ce face.”
„Bănuitorul se trezește înaintea ceasului deșteptător, ca să-l controleze dacă sună exact.”
Culegere de Lori Balogh
