La nunta din Cana, Iisus a prefacut apa in vin sau in must ?
Iubitorii “licorii lui Bachus” au gasit in minunea savarsita de Iisus cu ocazia nuntii din Cana un argument in favoarea consumarii bauturilor alcoolice de catre crestini. Ioan este singurul evanghelist care relateaza despre minunea transformarii apei in vin, aceasta fiind prima minune a Mantuitorului din timpul activitatii Sale publice ( Ioan 2, 1-10 ). Intrebarea care se pune este: Ce fel de vin a facut Iisus: vin fermentat sau must proaspat de struguri ?
In traducerea Bibliei in limba romana se foloseste cuvantul “vin”, care pare sa indice deja un raspuns: vin fermentat. Ceea ce este foarte convenabil pentru cei care, desi crestini fiind, totusi il au in meniul lor.
In cazul nuntii din Cana, trebuie precizat ca a fost vorba de o cantitate uriasa de apa transformata in vin. Tinand cont ca un vas de piatra avea capacitatea de doua sau trei “masuri”, iar “masura” avea 38 l ( dupa informatiile oferite de Iosif Flavius in “Antichitati” ), inseamna ca fiecare vas continea intre 68 si 102 l de vin.
Ioan ne spune ca la nunta din Cana erau sase vase de piatra ( Ioan 2,6 ), ceea ce totalizeaza aproximativ 400 l de vin, adica o cantitate apreciabila de bautura. Daca vinul obtinut in urma minunii facute de Iisus ar fi fost fermentat, el ar fi fost suficient sa imbete timp de cateva zile un numar de peste o suta de invitati.
Putea oare Mantuitorul sa incurajeze betia inca de la inceputul lucrarii Sale publice ? Putea El sa promoveze astfel de petreceri in care aburii alcoolului ar fi luat mintea a zeci de oameni, transformandu-i in betivani ? Intrebarea este cu atat mai pertinenta cu cat in clipele agoniei Sale pe cruce, Iisus a refuzat amestecul anestezic pe baza de vin oferit de soldatul roman ( Marcu 15,23 ).
In Talmudul Babilonian se aminteste ca la Ierusalim se practica oferirea unui astfel de anestezic, facut din vin si substante stupefiante, celor care urmau sa fie executati, pentru a le atenua durerile. Daca in momentele agoniei Sale Iisus, desi avea o justificare sa foloseasca vinul fermentat, a refuzat totusi sa-l bea, putem crede ca El l-a promovat in randul oamenilor la petrecerile lor ? Este foarte greu de crezut lucrul acesta, tinand cont de sfintenia caracterului Sau.
Cuvantul “vin” a fost tradus din grecescul “oinos”, care se poate referi atat la mustul proaspat de struguri, cat si la vinul fermentat. Astfel, in texte biblice ca Efeseni 5,18; Psalm 75,8; Proverbe 23,31 si Isaia 28,7, “oinos” se refera la vin fermentat, in timp ce in alte texte ca cele din Matei 9,17; Marcu 2,22; Judecatori 19,19; Ioel 2,24 si Isaia 16,10, este vorba de must proaspat, nefermentat.
Cuvantul in sine ( “oinos” ) nu ne ajuta sa intelegem despre ce fel de bautura era vorba. Pentru a face diferenta intre cele doua feluri de bauturi trebuie sa se tina cont atat de contextul biblic, cat si de cel istoric.
Unii comentatori sustin ca in prima parte a mesei de la nunta din Cana ar fi fost consumat vin fermentat, bazandu-se pe cele spuse de nun lui Iisus: “Orice om pune la masa intai vinul cel bun si, dupa ce oamenii au baut bine, atunci pune pe cel mai putin bun” ( Ioan 2, 10 ). Acesti comentatori considera ca expresia “au baut bine” se refera la faptul ca mesenii erau deja beti dupa consumarea vinului in prima parte a mesei. Insa, daca astfel ar fi stat lucrurile, daca mesenii ar fi fost deja bauti, nimanui nu i-ar mai fi pasat de calitatea vinului in a doua parte a mesei.
Alti comentatori sustin ca in conditiile climaterice din Palestina primului secol ar fi fost imposibil sa fie pastrat must nefermentat in vase de piatra care nu puteau fi inchise ermetic. Desi exista putine informatii referitoare la evrei cu privire la acest subiect, avem totusi informatii de la greci si romani despre metode de pastrare a mustului pentru a nu fermenta.
Astfel, mustul proaspat era fiert pana se ajungea la consistenta unui gel, care era apoi indesat in vase de piatra pana ce era eliminat tot aerul. Apoi, peste gelul din vas era turnat un strat subtire de ulei de masline care impiedica patrunderea aerului in gelul de must. In felul acesta, continutul vasului putea fi pastrat nealterat timp de luni sau chiar ani de zile. Cand era nevoie de must, se scotea gelul din vas, se dilua cu apa pana la concentratia dorita si era servit. Astfel, produsul final era nefermentat.
Unii contemporani se indoiesc de faptul ca la o petrecere ca cea a nuntii din Cana nu s-ar fi consumat deloc bauturi alcoolice. In cultura noastra este greu de imaginat o petrecere fara alcool. Insa nu trebuie sa judecam cultura ebraica de acum doua milenii dupa criteriile si cultura noastra.
Evreii din primul secol inca stiau ce scrie in Vechiul Testament despre vin si bauturi alcoolice ( vezi Proverbe 20,1; 23,20.29-35; Psalm 75,8; Isaia 28,7). Casa in care s-a desfasurat masa nuntii din Cana trebuie sa fi apartinut unor evrei piosi, avand in vedere ca in ea existau sase vase de curatire ( Ioan 2,6 ), folosite la spalarile rituale.
Acest amanunt face inacceptabila ideea ca niste iudei evlaviosi ar fi folosit vin fermentat la nunta, fapt care ar fi degenerat rapid in betie. Cu siguranta ca ei ar fi luat masuri de precautie pentru a evita o situatie atat de neplacuta. De altfel, exista cateva referinte ale unor scriitori din Antichitate care confirma faptul ca in asemenea ocazii vinul fermentat era foarte rar folosit sau chiar exclus.
Pliniu afirma ca “vinul cel bun” este cel care nu contine “spirt”, iar grecii recomandau diluarea vinului cu pana la trei sau patru parti de apa. In cultura iudaica, vinul cel mai bun era acela care era cel mai putin alterat si cel mai proaspat, caci el putea fi folosit fara riscuri, pentru o perioada mai lunga de timp si in cantitate mai mare.
Un ultim amanunt important: Referindu-se la minunea transformarii apei in vin cu ocazia nuntii din Cana, Ioan afirma: “Acest inceput al minunilor Lui l-a facut Iisus in Cana din Galilea. El Si-a aratat slava Sa si ucenicii Lui au crezut in El” ( Ioan 2, 11 ).
Se pune intrebarea: Daca la acea nunta Iisus ar fi transformat 400 l de apa in tot atatia litri de vin fermentat, iar acest vin ar fi fost consumat dupa ce mesenii “au baut bine” ( Ioan 2,10 ) in prima parte a mesei, cum ar fi aratat acea petrecere ? Cum Si-ar fi putut arata Iisus slava in mijlocul unei betii generale ? Este greu de imaginat asa ceva si inacceptabil pentru caracterul sfant al Mantuitorului.
Daca insa Iisus a transformat apa in must de cea mai buna calitate, apreciat ca fiind “vinul cel bun” de catre nunul degustator, avand o aroma si un gust care au intrecut tot ce se cunoastea pana la acea data, atunci cu adevarat El a inceput sa-Si arate slava. Transformarea apei in vin era o parabola vie care arata spre lucrarea Sa de a transforma lucrurile vechi in lucruri noi, desavarsite.
Lori Balogh
Bibliografie:
1) Gerhard Pfandl, editor coordonator, “Interpretarea Scripturii”, Institutul de Cercetari Biblice, ed. Viata si Sanatate, Bucuresti, 2012
2) Samuele Bacchiocchi, “Wine in the Biblie: A Biblical Study on the Use of Alcoholic Beverages”, Berrien Springs,Ml: Biblical Perspectives, 1989, p. 127.128
Isus a zis: „nu voi mai bea din acest rod al vitei pana in ceruri cand il voi bea din nou cu voi”…parafrazez. Daca in ceruri Isus cel proslavit impreuna cu mantuitii cu trupuri proslavite vor bea vin alcool,ca cel pe care l-au folosit cand erau pe pamant(asa cum pretind multi sfinti botezati in țuica),atunci hai sa ne obisnuim de-a binelea de-aici de de pamant ca in cer o sa-i dam tare la damigeana…fiecare tine la pofta lui…curvarii se scuza cu David si Bat-Seba, betivii cu nunta din cana si cu Pavel cu Timotei, mincinosii cu Samuel cu jertfa,….etc….fiecare isi scuza patimile si dependentele cu Biblia. Asa a facut si Saul,imparatul lui Israel, si Adam cu Eva cu pofta lor, si Acan,Anania si Safira, Solomon cu femeile lui,Iuda,si cate alte exemple ! Si ce apreciati au mai fost de Domnul ! Dar bunul simt ce te invata (vorba lui Pavel…oare nu ne invata si bunul simt ca…),o simpla analiza cauza-efect ce rezulta…?! Noe a baut vin si a ramas in fundu gol….Lot a baut vin si s-a culcat cu propriile fete, barbatii lui Israel au baut vin si au curvit cu moabitele la Baal-Peor,pana si de ucenici la cincizecime unii isi bateau joc de ei crezand ca-s beti si aiureaza….Se pare ca medicii,nutritionistii,politia,ambulanta si alte ong-euri descurajeaza cu totul consumul de alcool,ca sa nu mai amintesc familiile destramate,crime,batai,copii din flori,saracie,ciroze, leziuni pe creier accidente auto si cata munca pt. groparii din cimitire ca rezultat al folosirii alcoolului,fie el putin sau mult…doar sfintii mai insista ca merge si-asa…Oare nu stiati de bautura numita ” ZEAMA DE CLOPOT”sau „ULTIMU DRUM” ?!….Spor la betie si ne mai vedem mai repede in Rai !!! (P.S. Sper sa mi se publice comentariul chiar daca e putin mai ironic).
apostolul Pavel care calca pe urmele luiHristos recomanda (din proprie experienta) unui fr ca un consum echilibrat de vin este spre insanotasirea lui.
Faptul ca vasele de apa erau pentru caratirea rituala iudaica este detaliul cheie. Relatarea biblica nu aduce in prim plan o minune neaparat, ci substituirea acelei ape pentru curatire cu vinul care este simbolizeaza sangele Mantuitorului, singurul capabil sa curateasca deplin.
Cand este vorba de mancare ( si alte lucruri bune ), Biblia recomanda cumpatarea. Cand este vorba de droguri ( si alte lucruri rele ), nu cumpatarea este solutia, ci abstinenta.
ma scuzati, dar va incurcati singur. tocmai, dezaproba comportamentul unor crestini, nu dezabroba bautul vinului. doua lucruri total diferite. in corint era ideea ca unu vedea cu jumate de bucatarie, iar altul cu o felie de paine, primu se umfla de la cat baga in el iar al doilea inca ii era foame. pavel le recomanda sa fie cumpatati atunci cand se intalnesc si iau cina, nu le interzice sa ia cina.
Doamna Ioana,
Ma bucur ca v-ati exprimat sincer opinia cu privire la nunta din Cana si natura vinului servit acolo, chiar daca nu pot accepta crezul d-v. Nu voi relua argumentele mele, caci le-am prezentat in articol, insa va invit sa priviti subiectul si dintr-o alta perspectiva.
Astazi este recunoscut faptul ca alcoolul este cel mai raspandit drog permis de societate. Faptul ca alcoolul este un drog, nu cred ca ca poate fi negat. Starea de euforie pe care o produce, dependenta, modificarile de comportament si sevrajul provocat de lipsa lui ( mai ales pentru alcoolici ) sunt manifestari pe care doar drogurile le provoaca. D-v chiar credeti ca Fiul lui Dumnezeu, pe care ingerul Gabriel Il numea „Sfantul” ( Luca 1,35 ), iar Tatal Il numea „Fiul Meu prea iubit” ( Matei 3,17 ), a pemis ca mintea si inima sa-i fie tulburate prin consumul acestui drog ? Credeti ca le vorbea oamenilor despre neprihanire, judecata, pocainta si alte adevaruri vesnice avand mintea sub influenta alcoolului ?
Veti spune ca El a folost bauturile alcoolice doar ocazional si in mod echilibrat. Dar ce inseamna un consum de alcool echilibrat: un paharel, un pahar, o halba sau o sticla ? Unde este limita dintre echilibru si dezechilibru atunci cand vorbim de consumul de droguri ? Notiuea de „echilibru” este foarte relativa si oamenii o pot interpreta dupa bunul plac.
Probabil ca stiti ca latinii numeau alcoolul „spiritus” ( de aici deriva termenul „spirt” ). Stiti de ce il numeau astfel ? Pentru ca ei au observat ca omul care consuma alcool, chiar in cantitati „echilibrate”, se comporta ca si cum ar fi luat in posesie de un alt spirit. Cu alte cuvinte, un astfel de om nu mai este el insusi, avand devieri de la comportamentul sau obisnuit. Credeti ca neprihanitul Fiu al lui Dumnezeu S-a lasat condus de un alt „spirit” decat „Spiritul Sfant ?
Vedeti, doamna Ioana, aici este vorba de ceva mult mai profund decat pare la prima vedere. E vorba de cunoasterea lui Dumnezeu, un subiect atat de important incat Mantuitorul a legat viata noastra vesnica de aceasta cunoastere ( Ioan 17,3 ). D-v asa Il cunoasteti pe Mantuitorul: folosind bauturi alcoolice si permitandu-le si urmasilor Sai sa le foloseasca. Eu nu-L cunosc pe Mantuitorul meu in felul acesta. El nu ma poate indruma, nici nu-mi poate permite ( mai ales in secolul al XXI-lea, cand avem atata lumina si avem atatea studii pertinente despre efectele nocive ale alcoolului ) sa folosesc ceva ce mi-ar face rau mie, familiei mele, bisericii mele si societatii in care traiesc.
Daca bauturile alcoolice ar fi atat de inofensive cum incercati sa dovediti, oare de ce legea circulatiei nu ne permite sa consumam, doar „ocazional si echilibrat”, cate un pahar de bautura alcoolica atunci cand suntem la volan ?
In ce ma priveste, atata vreme cat am in mana „volanul” vietii, nu vreau sa iau niciodata decizii sub influenta altui „spiritus” decat Duhul Sfant.
„Nu va imbatati de vin, aceasta este destrabalare. Dimpotriva, fiti plini de Duh !” ( Efeseni 5,18 ). Sau, cu alte cuvinte: „Nu va imbatati de „spiritus”… Dimpotriva, fiti plini de Spirit !”
Cu stima,
Lori B.
Trebuie sa ne pliem parerile pe Scriptura, nu sa cautam versete care sa sustina parerile noastre. Ati pomenit de acest verset:
„Şi i-a zis: Orice om pune întâi vinul cel bun şi, când se ametesc, pune pe cel mai slab. Dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum” (Ioan 2,10)
Ati spus ca „a bea bine” nu e acelasi lucru cu „a se imbata de alcool”. Insa cuvantul grecesc folosit este μεθύω (methuó), acelasi cuvant care e folosit si in Fapte 2, 10, unde oamenii credeau ca apostolii erau beti (de alcool). Mai e folosit si in Matei 24:49; 1 Corinteni 11:21; 1 Tesaloniceni 5:7, unde e vorba de betie de vin, nu de must.
Deci, textul original arata foarte clar ca Hristos a prefacut apa in vin (alcool), nu in must. Ba chiar se spune ca vinul prefacut era cu mai mult alcool decat cel initial.
A crede ca Hristos nu ar fi avut Slava sau ar fi fost imoral pentru ca le-a dat oamenilor sa bea vin sunt presupuneri personale (pe care, de altfel, le aveau si iudeii cand il numeau ). Scriptura ne relateaza altceva.
Mai spuneti ca 400 de litri de vin ar fi fost prea mult pentru invitati si ca ar fi degenerat in betie. Nu avem de ce sa presupunem nici ca vasele erau atat de mari, nici ca invitatii erau atat de putini. Iar vinul nu trebuia sa fie consumat neaparat in zilele nuntii. Putea foarte bine sa fie pastrat de miri. Nici la inmultirea painilor nu s-a consumat totul atunci, ci au ramas 12 cosuri cu resturi.
Hristos a refuzat amestecul anestezic pe baza de vin oferit de soldatul roman nu pentru ca refuza vinul, ci pentru ca misiunea Sa era sa simta durerea intregii omeniri, nu sa fie anesteziat. Ar fi refuzat orice alt anestezic, nu numai cel pe baza de vin. Asa cum a refuzat si fuga de Cruce la care l-a indemnat Petru.
Iar pasajele din Vechiul Testament vorbesc de consumarea exagerata a vinului, nu de o consumare ocazionala si echilibrata.
Sa ne amintim si de paralela care se face intre Sf Ioan Botezatorul si Hristos, cand Iisus spune: „A venit Ioan Botezătorul, nemâncând pâine şi negustând vin, şi ziceţi: Are demon!
A venit şi Fiul Omului, mâncând şi bând, şi ziceţi: Iată un om mâncăcios şi băutor de vin!” Luca 7,33-34
Daca Hristos ar fi baut must, nu vin, atunci ce rost avea comparatia cu ascetismul Sf Ioan? Daca Ioan se abtinea doar de la must, practic nu facea mare lucru. Era ca si cum ar fi renuntat la suc, ceai sau cafea.
Nu trebuie sa-L schimbam pe Hristos dupa cum ni se pare noua, ci sa ne adaptam invataturilor Lui.
Daca citim cu atentie contextul, vom observa ca apostolul Pavel dezaproba comportamentul unor crestini din Corint: „Nu va laud, pentru ca va adunati laolalta nu ca sa va faceti mai buni, ci ca sa va faceti mai rai” ( vers. 17 ). Acelasi apostol recunoaste ca in biserica din Corint existau partide si dezbinari ( vers. 18.19 ). Concluzia lui este: „Cand va adunati dar in acelasi loc, nu este cu putinta sa luati cina Domnului. Fiindca atunci cand stati la masa, fiecare se grabeste sa ia cina adusa de el inaintea altuia; asa ca unul este flamand, iar altul este beat.” ( vers. 20.21 ).
Asadar, Pavel se refera in epistola sa la o indepartare de la adevarul lasat de Mantuitorul cu privire la Cina Domnului, pe care o sesizeaza si o mustra. Daca unii crestini veneau la Sfanta Cina beti de acasa, aceasta nu inseamna ca asa a randuit Domnul Iisus in biserica Sa.
Cu stima,
Lori B.
„Căci, şezând la masă, fiecare se grăbeşte să ia mâncarea sa, încât unuia îi este foame, iar altul se îmbăta.”(1 Corinteni 11,21)
Cum se puteau imbata cu must?
Mai ideile tale is mai pertinente decat articolu asta,la care eu am contrargumente destule…
Domnul isus a facut apa in must,atunci se numea rodul vitei vayn, nou, mustul ameteste daca se bea mai mult,contine fructoza multa. Eu personal am baut must de 2 zile lam fiert si am ametit dupa un kg.Dar evrei il fiebeau mult pina faceau o peltea, daca adaugau lamiie se poate pastra 3 ani,eu am facut si pot sa va recomand ca zeama de lamiie e cel mai bun conservant. Multi crestini beau vin in fiecare zi,ei cred ca asa a a spus dumnezeu, asa inseala diavolul,ei sint crestini cu numele dar sufletul lor e badjocorit de satan.Alcolul e permis doar muribunzilor care sint pe moarte pentru a anestezia,deoarece in vremea aceia nu se cunostea medicament anestezice? E plin pamintul de alcolici, Biserica catolica, Ortodoxa a modificat traducerea, pentru ca Romani si Grecii sint betivii si curvari, si curvesc cu politicul, babilonul cu ficele ei,imbatate de vin. Catolicismul cu ficele ei, ortodoxismul,protestanti,si alti, ecumenismul, Sintem responsabili sa le spunem adevarul altfel dumnezeu o sa fie suparat pe noica am fost indeferenti de pacatul altuia si nu i-am mustrat
eu cred ca a fost vin
Bun comentariu. Domnul sa va binecuvinteze !