Din cugetarile lui Michel de Montaigne
( Scriitor renascentist francez: 1533-1592 )
* “Ambitia este vecina trufiei sau, mai curand, fiica ei.”
* “Bucuria profunda cuprinde mai multa gravitate decat veselie.”
* „Nu exista replica atat de usturatoare ca dispretul tacut.”
* “A filosofa inseamna a te indoi.”
* “Intelepciunea isi are excesele ei si are tot atata nevoie de moderatie ca si nebunia.”
* “Cine nu are o memorie buna nu ar trebui sa se incurce cu minciuna.”
* “De ce te temi de cea din urma zi a ta? Ea nu contribuie mai mult la moartea ta decat fiecare din celelalte.”
* “Politetea nu costa nimic, dar cumpara orice.”
* “Din lipsă de prudenţă cazi în lipsă de curaj.”
* „Când pericolul se naşte, fiind mic, nu-l descoperi; când a crescut, nu-i mai găseşti remediu.”
* „Prudenţa, cât e ea de gingaşă şi de circumspectă, e vrăjmaşa de moarte a realizărilor măreţe.”
* “Nu ratiunea mea cedeaza si se incovoaie, ci genunchii mei.”
* “Ratiunea isi vede de drumul ei, ca-i franta, schioapa sau rupta din sale.”
* “Invatam sa traim cand viata este pe sfarsite.”
* „Nu nevoia, ci mai curand belsugul naste zgarcenia.”
* „Nu există nimic care să imprime un lucru atât de viu în amintire ca dorinţa de a-l uita.”
* „Exerciţiul cel mai fructuos şi mai natural pentru spirit e… conversaţia.”
* „Nu mori pentru că eşti bolnav, mori pentru că eşti viu.”
* „Viaţa mea a fost plină de nenorociri, dintre care majoritatea nu s-au întâmplat niciodată.”
* „Cine i-ar învăţa pe oameni să moară, i-ar învăţa cum să trăiască.”
Culegere de Lori Balogh
