Maxime și cugetări despre lacrimi

Maxime și cugetări despre lacrimi

Lacrimile sunt loțiunea naturală a ochilor. Ochii zăresc mai bine atunci când sunt spălați de lacrimi” (Christian Nestell Bovee).

Dragostea se naște cu un surâs, crește cu un sărut și se termină cu o lacrimă” (autor necunoscut).

Zâmbetul celui care suferă este mai dureros decât lacrimile celui care plânge” (autor necunoscut).

Nu e sincer cel ce plânge ca să fie consolat; cel ce plânge fără martori, plânge cu adevărat” (Marțial).

Zâmbetul este curcubeul lacrimilor” (Jules Renard).

Lacrimile purifică inima” (Dostoievski).

Nu plângem întotdeauna de tristețe; în compoziția lacrimilor intră multe feluri de sentimente” (Madame de Sevigne).

Lacrimile sunt limbajul mut al durerii” (Voltaire).

Moștenim plânsul. Numai cântecul se învață” (Valeriu Butulescu).

Lacrimile: muzică sub forma materiei” (Emil Cioran).

Și plânsul poate fi un cântec” (Mario del Monaco).

Cei care nu știu să plângă din toată inima, nu știu nici să râdă” (Golda Meir).

Modestia durerii se exprimă doar prin lacrimi!” (Costel Zăgan).

Plânsul moștenitorilor e un râs mascat” (Publilius Syrus).

Naiv este cel ce crede că va putea străbate calea, urmând lui Christos fără lacrimi” (părintele Șofronie).

Sunt om. Deci râd și plâng cu-același fel de lacrimi” (Valeriu Butulescu).

Culegere de Lori Balogh

This entry was posted in După subiect and tagged , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.