Maxime și cugetări despre măreție și faimă
„Sunt cu adevărat măreți doar cei ce sunt cu adevărat buni” (George Chapman).
„Nu există măreție fără simplitate” (Lev Tolstoi).
„Nicio măreție nu poate fi conștientă de ea însăși, altminteri este măruntă și nulă” (Thomas Carlyle).
„Nu pe râul între pajiști, ci pe ape singuratice și amare, locuite de furtuni, se află măreția” (Nicolae Iorga).
„Există o falsă modestie care este deșertăciune, o falsă glorie care este nesocotință, o falsă măreție care este micime, o falsă virtute care este fățărnicie, o falsă înțelepciune care este prefăcătorie” (La Bruyere).
„Doar cine a cunoscut umilința va cunoaște și măreția” (Marius Torok).
„Acela care nu practică virtutea decât în speranța de a dobândi o mare faimă este foarte aproape de viciu” (Napoleon 1).
„Nu pot înțelege de ce este mai glorios să bombardezi un oraș decât să asasinezi pe cineva cu securea” (Feodor Mihailovici Dostoievski).
„Măreția noastră se vede din felul în care ne purtăm cu lucrurile neînsemnate” (autor necunoscut).
„Nimic din ceea ce este măreț pe această lume nu s-a înfăptuit fără entuziasm” (Ralph Waldo Emerson).
„Nimic nu e mare, dacă nu e onest” (Cicero).
„Gloria trebuie să lupte cu invidia” (Arthur Schopenhauer).
„Cugetarea este măreția omului” (Pascal).
„Simplitatea este forma adevăratei măreții” (Francesco De Sanctis).
„Nu putem fi toți importanți, dar ne putem atașa de o cauză măreață” (autor necunoscut).
„Distrugeți ciornele! Schelele umbresc măreția zidurilor” (Valeriu Butulescu).
„Dintre toate viciile, băutura este cea mai incompatibilă cu măreția” (Walter Scott).
„Pentru un mare ecou e nevoie de un mare obstacol” (Valeriu Butulescu).
„Omul nu e niciodată atât de mare ca atunci când se lasă în genunchi să ajute un copil”
(Pitagora).
„Niciun lucru măreț din lume nu a fost realizat fără pasiune” (George William Curtis).
Culegere de Lori Balogh
