AP 04080131017601750153023801010404,,545348
Taina mortii Fiului lui Dumnezeu
Viata traita de Fiul lui Dumnezeu pe Pamantul nostru a fost marginita de doua taine de nepatruns pentru mintea umana. A inceput cu marea taina a intruparii si s-a incheiat cu o taina nu mai putin adanca: cea a mortii Fiului lui Dumnezeu.
Intreaga crestinatate pune la temelia sperantei mantuirii moartea Celui pe care Scripturile Il numesc „Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii” ( Ioan 1,29 ). Precedata de nasterea Sa tainica, apoi de viata Sa de slujire dezinteresata in folosul omenirii, si urmata de invierea, inaltarea, mijlocirea si revenirea Sa in slava, moartea Fiului lui Dumnezeu reprezinta punctul culminant al Planului de Mantuire, centru de greutate al intregii lucrari divine in favoarea omului pacatos.
Dar de unde aceasta idee ca moartea lui Iisus Christos este o taina? Oare se indoieste vreun crestin devotat de moartea Sa reala? Desigur, exista si sceptici care neaga moartea reala a lui Iisus pe cruce. Acestia afirma ca, in realitate, El a avut parte doar de o moarte aparenta din care Si-a revenit, dand impresia unei invieri spectaculoase.
Insa aceasta teorie a conspiratiei are argumente foarte subtiri. De fapt, nici nu exista argumente reale ale acestei teorii. Este doar o ipoteza menita sa gadile urechile celor care au ales deja sa nu creada in Iisus Christos si lucrarea Sa. Biblia, in schimb, ne ofera o multime de dovezi rationale care demonteaza ipoteze de genul celei amintite ( pentru mai multe detalii, vezi articolul „Moartea lui Iisus pe cruce a fost reala sau aparenta?” de la adresa:
http://www.loribalogh.ro/2020/02/moartea-lui-iisus-pe-cruce-a-fost-reala-sau-aparenta/ )
In ciuda existentei unor sceptici care pun la indoiala tot ce afirma Biblia, majoritatea crestinilor accepta adevarul mortii reale a Domnului Christos. Este adevarat ca mult mai putini crestini cred si in invierea Sa, desi evenimentul este readus in memoria constiintei umane in fiecare an cu ocazia Sarbatorilor Pascale.
Poate ca si mai putini crestini realizeaza cat de tainica, cat de misterioasa a fost moartea Fiului lui Dumnezeu. Intr-adevar, moartea Sa ridica unele intrebari la care, pentru moment si in conditiile limitarii intelegerii umane, inca nu avem raspunsuri. Iata cateva dintre ele:
– Biblia ne invata ca Iisus Christos este 100% Dumnezeu, ceea ce inseamna ca El este vesnic, ca are viata in Sine Insusi si nu este supus mortii. Daca asa stau lucrurile, mai putem afirma ca pe cruce a murit natura Sa divina? Poate muri Dumnezeu?
– Aceeasi Biblie ne invata ca Iisus Christos este si 100% om adevarat, fiind singura Fiinta din Univers care are o dubla natura: divina si umana. Oare pe Golgota a murit doar trupul uman al lui Iisus, in timp ce natura Sa divina a continuat sa existe?
– Au putut fi separate cele doua naturi ale Mantuitorului in timpul mortii pe cruce, astfel incat una sa moara, iar cealalta sa-si continue existenta?
– Daca natura divina a Domnului Christos nu a murit pe cruce, ce s-a intamplat cu ea in timp ce trupul Sau se odihnea in mormant?
– Daca pe Calvar a murit doar natura umana a lui Iisus, jertfa Sa ar mai fi suficienta pentru ispasirea pacatelor intregii omeniri? Nu ar fi trebuit sa moara si natura divina pentru a se realiza o ispasire deplina?
Orice intrebari am pune in legatura cu moartea Domnului Iisus Christos, toate graviteaza in jurul uneia singure: Poate muri Dumnezeu?
Doar enumerand fugitiv cateva astfel de intrebari, simtim ca ratiunea se blocheaza si ca am ajuns la limitele puterii umane de intelegere a tainelor divine. Acestea sunt ceea ce Biblia numeste „lucrurile ascunse ale lui Dumnezeu” ( Deuteronomul 29,29 ), lucruri care nu ne-au fost ( inca ) descoperite.
Dar este oare esential pentru noi sa cunoastem acum raspunsurile la astfel de intrebari? Cu siguranta ca nu! Ceea ce conteaza pentru noi sunt acele adevaruri care au valoare mantuitoare: faptul ca avem un Mantuitor care S-a jertfit pentru pacatele noastre, care a inviat si care acum mijloceste pentru noi la tronul Tatalui, iar jertfa Sa este atotsuficienta pentru a-i salva pe toti cei care doresc mantuirea. Daca nu ar fi asa, Satana ar fi primul care ar contesta jertfa Fiului lui Dumnezeu, iar pe noi pretinzandu-ne a fi prada sa pentru totdeauna.
Inainte de a continua sa contemplam profunzimea tainei care insoteste moartea Mantuitorului nostru, sa rememoram cateva dovezi biblice care atesta moartea Sa reala. Biblia ne vorbeste de existenta mai multor categorii de martori ai mortii lui Iisus pe cruce. Toti acestia marturisesc ca aceasta a fost cat se poate de reala:
– Sutasul roman, care a asistat la rastignirea lui Iisus, a recunoscut moartea Lui. Acelasi lucru s-a intamplat si cu cei care au fost randuiti sa-i pazeasca pe cei rastigniti. „Sutasul care statea in fatza lui Iisus, cand a vazut ca Si-a dat duhul, a zis: „Cu adevarat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu” ( vezi Marcu 15,39.44.45; Matei 27,54; Ioan 19,33-35 ) )
– Preotii si fariseii, care i-au cerut lui Pilat sa pazeasca mormantul lui Iisus, au recunoscut ca Acesta murise. Daca nu ar fi fost convinsi de lucrul acesta, nu ar fi avut liniste pana ce nu s-ar fi asigurat de moartea Lui. „Doamne, ne-am adus aminte ca inselatorul acela, pe cand era inca in viata, a zis: „Dupa trei zile voi invia.” Da porunca dar ca mormantul sa fi pazit bine pana a treia zi…” ( Matei 27, 63.64 )
– Multimea pestrita, care a asistat la rastignire, a fost martora a mortii lui Iisus. Vazand intunericul coborat peste tara in ultimele ore de agonie ale Mantuitorului, acesti martori oculari au reactionat dramatic. „Si tot norodul care venise la privelistea aceea, cand a vazut cele intamplate, s-a intors batandu-se in piept.” ( Luca 23,48 )
– Cei doi ucenici care se indreptau spre Emaus in prima zi a saptamanii au recunoscut ca Iisus murise prin rastiginire ( vezi Luca 24,20 )
– Cei 100 litri de smirna daruiti de Nicodim pentru imbalsamarea trupului lui Iisus, reprezinta o dovada de netagaduit a mortii Sale ( vezi Ioan 19,39.40 )
– In predica din Ziua Cincizecimii, Petru i-a acuzat pe conducatorii religiosi ai iudeilor ca L-au rastiginit pe Fiul lui Dumnezeu. „Pe Omul acesta, dat in mainile voastre dupa sfatul hotarat si dupa stiinta mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ati rastignit si L-ati omorat prin mana celor faradelege.” ( Fapte 2,23 )
– Diaconul Stefan i-a acuzat pe liderii religiosi iudei ca L-au omorat pe Cel Neprihanit, vestit de profetii din vechime ( vezi Fapte 7,52 )
– In epistolele lor, apostolii scriu adesea despre moartea lui Iisus ca fiind esenta Evangheliei ( vezi Filipeni 2,8; 1 Corinteni 15,3; Evrei 2,14, etc. )
Insa dintre toate marturiile care atesta moartea reala a Fiului lui Dumnezeu, cea mai puternica marturie este chiar a Sa, pe care a dat-o apostolului Ioan pe cand acesta era exilat pe insula Patmos: „Nu te teme! Eu sunt Cel dintai si Cel de pe urma, Cel viu. Am fost mort si iata ca sunt viu in vecii vecilor.” ( Apocalipsa 1,18 )
In concluzie, moartea Domnului Iisus Christos a fost reala, dovedita de marturiile diferitelor categorii de oameni care au asistat la evenimentul rastignirii. Mai mult decat atat, Iisus cel inviat declara fara niciun echivoc despre Sine: „Am fost mort.” O moarte reala si atotsuficienta pentru mantuirea oricui crede in Christos si jertfa Sa.
Din acest punct inainte, incercand sa intelegem subiectul mai in profunzime, lucrurile devin tainice. Iata ce declara Ellen G. White despre acest subiect:
„A fost natura umana a Fiului Mariei transformata in natura divina a Fiului lui Dumnezeu? Nu; cele doua naturi au fost in mod tainic amestecate intr-o singura persoana – omul Iisus Christos. In El a locuit trupeste intreaga plinatate a Dumnezeirii. Cand Christos a fost crucificat, cea care a murit a fost natura Sa umana. Dumnezeirea nu a cazut si nu a murit; aceasta ar fi fost imposibil… Aceasta este o mare taina, o taina care nu va fi in intregime inteleasa in toata maretia ei pana ce nu va avea loc transformarea celor rascumparati. Atunci puterea, maretia si eficacitatea darului lui Dumnezeu facut omului vor fi intelese. Insa dusmanul este hotarat ca acest dar sa fie atat de mult mistificat incat el sa devina nimic.” ( E. G. White, Letter 280, 1904; 5 Bible Commentary, p. 1113 )
„Spiritul lui Iisus dormea in mormant impreuna cu trupul Sau; el nu si-a luat zborul spre cer, pentru a avea acolo o existenta separata, privind la ucenicii care-L jeleau in timp ce imbalsamau trupul din care plecase. Tot ceea ce se cuprindea in viata si inteligenta lui Iisus ramasese cu trupul Sau in mormant, iar cand El a iesit afara din el, a iesit ca o intreaga fiinta. El nu a trebuit sa convoace spiritul Sau din cer. El a avut puterea sa-Si dea viata si sa o ia inapoi din nou.” ( E. G. White, „The Spirit of Prophecy, vol. 3, p. 203.204; Bible Commentary vol. 5, p. 1150 )
Ellen White face cateva afirmatii care adancesc taina mortii Domnului Christos. Sa punctam datele problemei, dupa care sa tragem linie, incercand o concluzie:
– Cele doua naturi ale Mantuitorului erau amestecate in mod tainic intr-o singura persoana
– Pe cruce a murit doar natura umana a Sa
– Natura divina a Iisus Christos nu a murit si nu poate muri
– Totusi spiritul lui Christos a dormit in mormant alaturi de trupul Sau
– Fiinta noua a lui Iisus a iesit in totalitate din mormant, fara sa fie chemat spiritul Sau din cer
– Iisus Si-a dat viata de bunavoie, apoi, dupa ce a murit, Si-a luat singur viata inapoi
– Ceea ce s-a intamplat la cruce este un mister ce nu poate fi inteles pe deplin pana ce mantuitii nu vor fi transformati in Imparatia lui Dumnezeu
Iata o „ecuatie” care apartine „matematicii” cerului si pe care nicio minte omeneasca nu o poate rezolva cu cunostintele actuale. Dar oare chiar avem nevoie sa aflam acum necunoscutele acestei ecuatii? Cu siguranta, nu!
Ceea ce intr-adevar conteaza pentru noi sa intelegem si sa credem, dar mai ales sa traim, este simplu: Iisus Christos a luat asupra Sa moartea pe care o meritam noi, pentru ca noi sa primim viata pe care o merita El. Vesniciile viitoare, traite in slava Imparatiei lui Dumnezeu, nu vor fi suficiente pentru a ne exprima multumirea, recunostinta si dragostea noastra fatza de Dumnezeu pentru acest imens, infinit Sacrificiu.
Daca in viata de toate zilele beneficiem de lucruri care ne usureaza viata, desi nu le putem explica in totalitate, atunci de ce nu ne-am increde pe deplin in ceea ce s-a intamplat pe Golgota, desi nu putem explica acum marea taina a mortii Mantuitorului nostru?
Lori Balogh
